Ministerul elen al Finanţelor: Grecia şi creditorii au ajuns la un acord privind bailloutul

Grecia şi creditorii săi internaţionali au ajuns marţi la un acord, alimentând speranţele Atenei că va putea primi la timp banii necesari pentru a-şi acoperi câteva plăţi majore în zilele următoare.

După o sesiune de discuţii de 23 de ore, începută luni după amiază, oficialii greci au ieşit din hotelul din centrul Atenei unde s-au purtat negocierile, pentru a anunţa că cele două părţi au căzut de acord asupra noului pachet de salvare financiară a Greciei, deşi unele elemente minore încă rămân de discutat, conform The Guardian.

“Avem în cele din urmă fum alb”, a declarat un oficial din Ministerul elen de Finanţe. “S-a ajuns la un acord. Unele detalii minore sunt discutate chiar acum.”

La rândul său, ministrul grec al Finanţelor Euclid Tsakalotos a confirmat faptul că încă se mai discută “două sau trei chestiuni minore”.

Se estimează că acordul cu Grecia s-ar referi la 86 de miliarde de euro, deşi nu a existat o confirmare imediată a valorii acestui al treilea pachet de salvare financiară (bailout).

Oficialii greci au declarat că se aşteaptă ca acordul să fie ratificat de Parlamentul ţării miercuri sau joi şi apoi să fie examinat vineri de miniştrii de finanţe din zona euro.

De asemenea, oficialii eleni greci au declarat anterior că doresc să încheie acest acord până la 20 august, când Grecia trebuie să ramburseze Băncii Centrale Europene suma de 3,2 miliarde de euro.

Acordul va pune capăt unui capitol de discuţii lungi şi dificile pentru Grecia, care s-a opus măsurilor de austeritate cerute de creditori timp de mai multe luni înainte să cedeze în faţa ameninţării ca va fi exclusă din zona euro.

Totuşi, noul program elen de bailout este în continuare nepopular în Germania, care a ajutat cu cea mai mare parte din valoarea celorlalte două programe de salvare financiară acordate în 2010 şi 2012.

În timpul discuţiilor maraton, cele două tabere au căzut de acord asupra unor ţinte bugetare finale care ar trebui să guverneze eforturile de bailout, avându-se ca obiectiv obţinerea unui excedent bugetar primar – care exclude plata dobânzilor – începând cu 2016.

Anterior, ţintele indicau un excedent bugetar primar de 0,25% din PIB în 2015, un plus de 0,5% din PIB în 2016, 1,75% din PIB în 2017 şi 3,5% din PIB în 2018, a declarat un oficial elen care a dorit să rămână anonim.

Unul din subiectele sensibile ale negocierilor îl reprezintă modul în care se va realiza recapitalizarea băncilor elene şi cum va fi gestionată problema creditelor neperformante. Autorităţile de la Atena vor să înfiinţeze o bancă de rebuturi (bad bank) pentru a rezolva problema, în timp ce creditorii internaţionali cer vânzarea lor către fondurile specializate. Rata creditelor neperformante reprezenta aproximativ 35% din totalul portofoliului de împrumuturi în primul trimestru din 2015 iar procentul ar urma să crească din cauza declinului economiei şi a impunerii restricţiilor asupra mişcărilor de capital, conform Agerpres.

Un alt punct de discuţie a fost înfiinţarea unui fond suveran al Greciei, desemnat să strângă 50 miliarde de euro din privatizări, dintre care trei sferturi vor fi utilizate pentru recapitalizarea băncilor şi reducerea datoriei externe.

Ambele tabere au căzut de acord să liberalizeze piaţa de gaze naturale a Greciei, au afirmat surse din cadrul Ministerului elen al Finanţelor.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.