Mica localitate Pioz din Spania, un simbol paradoxal al bulei imobiliare finanţate de bănci

Există o mică localitate aflată la o oră distanţă cu maşina de Madrid, care are datorii pentru următorii 7.058 de ani. Va ajunge să le plătească în anul 9070. Este vorba de Pioz, un orăşel cu 3.800 de locuitori, răspândiţi în câmpia Castilla-La Mancha, relatează revista italiană Panorama în ultimul număr.

'Avem datorii de 16 milioane de euro', spune primarul Amelia Rodriguez de la Partidul Popular. În opinia sa, vina o poartă partidul socialist învins de ea în alegerile din 2011. 'Întrebaţi-i pe ei, eu am acest mandat numai din iunie anul trecut. Un lucru îl pot spune însă: am trăit în plin boom imobiliar şi ani de zile au continuat să vină bani pentru a construi case. În cele din urmă, situaţia a scăpat de sub control'', explică ea.

Fostul primar socialist Emilio Rincon o acuză de minciună spunând că datoria recunoscută de Ministerul de Finanţe ar fi de ''numai'' 5 milioane 411.000 euro.

Aşa cum se întâmplă adesea, adevărul se află undeva la mijloc: originea dramei localităţii Pioz este un plan urbanistic disproporţionat, propus de socialişti în 2003 şi aprobat şi cu voturile opoziţiei.

În Spania, la vremea aceea vântul sufla foarte diferit. Pe atunci premier era José María Aznar iar revista britanică The Economist celebra 'boomul imobiliar spaniol, alimentat de ratele scăzute ale dobânzii şi de creşterea rapidă a salariilor şi locurilor de muncă, într-o economie care merge în pas cu Uniunea Europeană'.

Pioz este un loc ce merită vizitat deoarece dacă astăzi băncile din Spania cer injecţii masive de capital (Bankia singură trebuie să recapitalizeze 19 miliarde), este tocmai pentru că au finanţat imensa bulă imobiliară, al cărei simbol cel mai paradoxal este mica localitate.

Frenezia construcţiilor a ajuns şi în acest sat ars de soare, cunoscut până recent doar pentru micul castel din secolul al XV-lea de aici. Potrivit proiectelor din 2003, câmpurile din Pioz, care produc malţ pentru berea Mahou, ar fi trebuit să lase loc pentru 7.000 de case în măsură să găzduiască 25.000 de locuitori. Primăria a decis să investească 12 milioane de euro. Rezultatul este evident pentru toată lumea; astăzi, cetăţenii sunt în număr de sub 4.000, cartiere întregi au rămas nevândute, rânduri interminabile de vilişoare au rămas goale în pofida preţului de vânzare. 'Se oferă casă cu trei dormitoare şi grădină la preţul de 95.000 euro', se poate citi în anunţuri. Sau: 'Această casă ar putea fi a ta, cu rate ce pleacă de la 499 de euro, fără garanţie''.

Există străzi pe care mergi sute de metri printre vilişoare galben ocru, toate la fel şi toate nevândute. Casele goale nu sunt însă singurul reziduu al bulei care a sedus şi abandonat localitatea. Există şi piscina municipală în aer liber, care costă Primăria peste 2 milioane de euro. Administraţia a reuşit să plătească constructorii înainte de testare, împrumutând un milion 800.000 de euro.

'Nu am reuşit să-i restituim având în vedere că trebuie să echilibrăm bugetul cu cei 32.000 de euro pe care Ministerul de Finanţe ni-i trimite lunar', spune primarul Amelia Rodriguez.

Astfel, cu dobânzile, costul a depăşit 2 milioane de euro. Aceşti bani sunt folosiţi pentru o piscină care, pentru moment, stă abandonată în soare, pe o pajişte aflată lângă o altă risipă de bani publici: instalaţia de epurare a apei. 'A costat 11 milioane de euro', spune consilierul pentru lucrări publice, Juan Ayllón Yunta. Nu a fost pusă însă niciodată în funcţiune pentru că nu sunt bani pentru funcţionarea pompelor şi pentru angajarea celor care ar trebui să le gestioneze. Rezultatul: Pioz rămâne adesea fără apă.

Magistratura a deschis o anchetă de corupţie privind costurile exorbitante ale piscinei. În localitate, la această întrebare nu răspunde nimeni. La patru dupa-amiaza Primăria este închisă. Străzile sunt goale. Aceasta este reprezentarea de plastic a coşmarului unei întregi naţiuni, care a navigat pe creditul facil şi are în prezent peste 1 milion de locuinţe noi nevândute, conchide Panorama.