MFP: Uniunea bancară trebuie să asigure un tratament egal pentru ţările ce nu fac parte din zona euro

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Claudiu Doltu, a participat marţi la reuniunea Consiliului ECOFIN, desfăşurată la Bruxelles, unul dintre subiectele cele mai importante abordate de membrii Consiliului fiind noua construcţie europeană privind mecanismul unic de supraveghere bancară.

"România, prin reprezentantul său, secretarul de stat Claudiu Doltu, a încurajat Comisia Europeană să se concentreze pe integritatea pieţei unice, evitarea sau prevenirea „dezintermedierii” care ar putea apărea pe fondul transformării competenţelor autorităţilor naţionale de supraveghere şi posibilul impact asupra bugetelor statelor membre UE", se arată într-un comunicat al Ministerului de Finanţe.

În cadrul reuniunii, reprezentantul României a subliniat importanţa asigurării unui tratament egal şi nediscriminatoriu pentru ţările care încă nu fac parte din zona euro, dar care ar dori să participe la mecanismul unic de supraveghere.

De asemenea, pe lângă mecanismul unic de supraveghere, o atenţie specială trebuie acordată implementării, cât mai curând, a celorlalţi piloni ai uniunii bancare - schema centralizată de garantare a depozitelor bancare şi asigurarea unui cadru unic pentru tratarea „băncilor problemă”. În acest sens, România a propus Comisiei Europene să analizeze şi să rafineze aceste aspecte, pentru a preveni posibile consecinţe asupra finanţelor publice.

Secretarul de stat Claudiu Doltu a încurajat Comisia să ia în considerare toate aspectele astfel încât să se evite o posibilă fragmentare în sistemul financiar al ţărilor „gazdă” care nu fac parte din zona euro. Potrivit reprezentantului României la Consiliul ECOFIN, o asemenea evoluţie nedorită ar putea rezulta din schimbări în structura sistemului bancar, care ar fi generate de decizii ale „băncilor mamă”, în sensul transformării filialelelor în sucursale.

"Având în vedere faptul că supravegherea băncilor cu capital din zona euro ar putea fi exercitată atât de o autoritate la nivel european, cât şi de autoritatile naţionale, România consideră necesară clarificarea următoarelor puncte: modalitatea de cooperare dintre supravegherea centralizată la nivelul Uniunii Europene şi autorităţile naţionale; ierarhizarea deciziilor (europeană şi naţională) şi armonizarea punctelor de vedere diferite dintre autoritatea de supraveghere centralizată la nivelul UE şi cea de la nivel national, în cazul în care se va ajunge la astfel de situaţii", se mai arată în comunicat.