Membrii Parlamentului European se angajează să consolideze libertatea de conştiinţă

Membrii Parlamentului European au emis un apel comun pe 21 aprilie pentru o mai amplă protecţie a libertăţii de conştiinţă în Europa şi în afara acesteia. În "Declaraţia cu privire la importanţa consolidării dreptului fundamental la libertatea de conştiinţă" (“Declaration on the Importance of Strengthening the Fundamental Right to Freedom of Conscience”), emisă de către deputaţii dintr-o serie de grupuri politice, politicienii notează "cu mare îngrijorare tot mai multe limitări în ceea ce priveşte dreptul fundamental la libertatea de conştiinţă." Ei afirmă că "în prezent, mulţi oameni din întreaga lume se confruntă cu un conflict de netrecut: încălcarea propriei conştiinţe sau confruntarea cu pedeapsa materială în conformitate cu legea ţării respective".

Limbajul fără echivoc al Declaraţiei demonstrează o nouă conştientizare a ceea ce a fost considerată ca fiind o problemă marginală prea mult timp: creşterea rapidă a limitărilor privind libertatea de conştiinţă la nivel mondial. Din ce în ce mai mult, oamenii nu au libertatea să trăiască în conformitate cu principiile morale de bază, fără a risca ruinarea personală sau profesională, sau chiar persecuţii violente.

Libertatea conştiinţei: garantată prin lege, deteriorată în practică

Libertatea conştiinţei a fost esenţială pentru mişcarea pentru drepturile omului chiar de la începuturile sale. Declaraţia universală a drepturilor omului, constituţia mişcării moderne a drepturilor omului, prevede în primul articol că "toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în ceea ce priveşte demnitatea şi drepturile. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă". Nu este un accident faptul că recunoaşterea acestui sens moral profund pentru bine şi rău numit conştiinţă - şi interzicerea forţării unei persoane să-l încalce - a fost piatra de temelie a renaşterii Europei după atrocităţile din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Ulterior, libertatea de conştiinţă a ajuns în atenţia publică, este recunoscută şi protejată de convenţiile importante privind drepturile omului la nivel internaţional şi naţional, precum: Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, Convenţia europeană a Drepturilor Omului şi Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Toate aceste documente au transmis mesajul important că fără dreptul fundamental la libertate de conştiinţă oamenii nu se pot bucura pe deplin de niciun alt drept al omului.

Cu toate acestea, în practică, protecţia libertăţii de conştiinţă a continuat să se deterioreze în ultimele decenii, cu o accelerare vizibilă în ultimii ani. De exemplu, apariţia unor legi în anumite zone din Asia, care nu permit alegerea liberă a religiei şi forţarea oamenilor să renunţe la propria credinţă; legile de "blasfemie" în ţările musulmane, precum Pakistan, care permit judecarea şi condamnarea oamenilor pe motive vagi şi arbitrare; legile naţionale în Republica Cehă, Bulgaria, Finlanda şi Suedia, care nu garantează pe deplin dreptul la obiecţie pe motive de conştiinţă împotriva procedurilor de a-şi sfârşi viaţa, pentru medici şi asistente medicale. Organizaţiile bazate pe Ethos sunt falimentate din cauza legilor care au anulat libertatea instituţională. Conceptul de libertate instituţională este pus în discuţie într-un număr de ţări ale UE, printre care şi cea care asigură sediul UE - Belgia.

În cuvintele Declaraţiei, "mai multe state membre ale UE nu garantează pe deplin libertatea de conştiinţă, inclusiv dreptul la obiecţia de conştiinţă. În astfel de ţări, a rămâne fidel convingerilor morale profunde poate duce la concediere de la locul de muncă, penalităţi financiare grave, falimentul, pierderea reputaţiei din cauza acoperirii mediatice negative, şomajul permanent şi discriminarea socială. Într-o serie de state din afara UE, alegerea sau schimbarea religiei poate atrage după sine consecinţe grave, şi adesea discriminare tolerată de guvern, precum şi negarea drepturilor fundamentale."

Un pas pozitiv spre consolidarea libertăţii de conştiinţă

Declaraţia invocă o serie de mecanisme importante pentru consolidarea libertăţii de conştiinţă. Aceasta reiterează apelul pentru crearea unui reprezentant special pentru libertatea religioasă şi de credinţă în lume, ce este prevăzut din luna februarie a acestui an în Rezoluţia Parlamentului European privind uciderea sistematică în masă a minorităţilor religioase de către ISIS. Această poziţie a fost creată recent. Jan Figel este primul trimis special pentru promovarea libertăţii religioase sau a credinţei în afara UE. El va sprijini capacitatea limitată în prezent a UE pentru a avansa răspunsurile specifice cu privire la restricţiile tot mai mari asupra libertăţii de conştiinţă din întreaga lume. Şi sunt multe lucruri de făcut.

Declaraţia reaminteşte obligaţiile referitoare la drepturile omului la care UE este deja obligată şi îndeamnă UE "atât în acţiunile sale interne şi externe, împreună cu statele membre, să asigure o protecţie solidă a libertăţii de conştiinţă", prin modificarea legilor care nu asigură obiecţia de conştiinţă, abrogarea legilor anti-conversie, precum şi punerea în aplicare a garanţiilor adecvate pentru a proteja libertatea de conştiinţă.

În timp ce limitările libertăţii de conştiinţă continuă să crească atât în interiorul, cât şi în afara UE, hotărârea membrilor Parlamentului European ce încearcă să abordeze această problemă este o expresie importantă a voinţei politice. Acesta reprezintă un pas foarte necesar pentru a repune libertatea de conştiinţă pe locul care îi aparţine de drept: în centrul dezbaterii drepturilor omului.

Adina Portaru este consilier juridic pentru ADF internaţional în Belgia, privind promovarea libertăţii religioase în Uniunea Europeană. Articolul a fost publicat iniţial de ADF internaţional.