Avocată, despre legea avocaturii: ”Nu poţi oferi procurorului puteri discreţionare”

”Modificările aduse legii profesiei de avocat se discută neprofesionist de către profeţii apocalipsei care devin unilateral portavoci ale DNA, ceea ce, din punctul de vedere al societăţii civile şi al principiilor fundamentale unui stat de drept, este de natură să ne alarmeze, pe noi, ceilalţi profesionişti ai dreptului, practicienii. Te aştepţi, din partea unor experţi, la opinii echilibrate şi argumentate, nu la înfiorări, îngroziri şi marota legată de MCV, care justifică un tip de expertiză care ar dispărea subit în lipsa mecanismului de monitorizare extern. Cred că este nevoie de mai multe voci credibile pe tema anticorupţiei, din presă, din societatea civilă şi din profesiile juridice, pentru a avea o imagine cu adevărat echilibrată şi informată în spaţiul public şi a evita manipularea opiniei publice”, a explicat avocata Claudia Postelnicescu pentru Epoch Times.

În opinia ei, ”este absolut firesc ca DNA să îşi apere dosarele, dar la fel de firesc este să fie ascultate şi alte opinii. Este inadmisibil ca noi avocaţii să citim în presă opinii conform cărora avocatul, un pion cheie in procesul de înfăptuire a justiţiei, alături de procuror şi de judecător, să fie suspectat că ar dori să se transforme într-o breaslă care să dezvolte o reţea infracţională pentru clienţii noştri. Nu aşa funcţionează această meserie. Procurorii au suficiente pârghii, în Codul de procedură penală şi legislaţia europeană, ca atunci când au indicii privind pregătirea unei infracţiuni, chiar de către un avocat să intervină ; însă nu poţi oferi procurorului puteri discreţionare, pentru că, din fericire nu mai suntem un stat comunist, există nişte limite, prin protecţia şi garantarea unor drepturi şi principii fundamentale. În primul rând, relaţia avocat-client este confidenţială, există un privilegiu avocat-client pe care îl recunosc toate legislaţiile din ţările democratice. Acest privilegiu poate fi ridicat doar de client sau în caz de infracţiuni legate de spălare de bani şi terorism. În schimb, în Rusia de exemplu, privilegiul acesta nu e protejat, iar avocaţii sunt obligaţi să pună informaţiile şi comunicările cu clientul la dispoziţia autorităţilor”.

Pe de altă parte, ea a subliniat că ”există o directivă europeană emisă anul trecut, implementată şi la noi de la începutul anului, prin care profesiile juridice sunt obligate să informeze oficiile de prevenire şi combatere a spălării banilor cu privire la tranzacţii suspecte de spălare de bani sau finanţare a terorismului. Aşadar avocaţii nu au super imunitate. Trebuie să se înţeleagă că rolul avocatului este la polul opus celui al procurorului, acesta este principiul fundamental al dreptului la apărare şi al echilibrului actului de justiţie, ai pe de o parte procurorul care acuză şi de cealaltă parte avocatul care apară”. ”Dacă un avocat şi-ar denunţa clientul, această profesie şi-ar pierde menirea. Nu există statut de impunitate absolută pentru avocat şi vă pot da suficiente detalii juridice despre legislaţia din alte ţări, care toate protejează relaţia avocat-client”, a adăugat Postelnicescu.

În ceea ce priveşte ridicarea corespondenţei şi a comunicărilor din avocat şi client, avocata a reamintit de ”recenta Decizie a CCR privind supravegherile tehnice, care a stârnit şi aceea multe discuţii şi acuzaţii că CCR ar favoriza infractorii. Acum se reia acelaşi discurs împotriva avocaţilor, cu acelaşi argument, că sar în aer anumite dosare DNA. Dacă acest lucru se întâmplă nu este treaba judecătorului constituţional, nici a legiuitorului şi nici a avocatului, ci a modului în care procurorul a construit dosarul respectiv”.

”Toţi vrem respectarea legii, însă este firesc să privim din unghiuri diferite, prin natura însăşi a specializării noastre. Instanţa constituţională a motivat că emiterea unor mandate de supraveghere tehnică de către procurori nu trebuie să încalce dreptul la viaţă privată; acest lucru a fost explicat într-un interviu şi de către unul dintre judecătorii CCR, domnul Daniel Morar. Despre acest lucru este vorba. Cum protejezi drepturile individuale inclusiv ale celui anchetat sau condamnat pentru infracţiunea de corupţie? Aceste drepturi există şi ele trebuie aplicate pentru fiecare persoană, fără discriminări, aceasta înseamnă, cu adevărat, un stat de drept”, a concluzionat avocata.

Comisia Juridică din Camera Deputaţilor a dat undă verde unor amendamente aduse la Legea avocaturii, în ciuda criticilor vehemente venite din partea Executivului şi a instituţiilor cu atribuţii în domeniul justiţiei, printre care DNA şi CSM.

Proiectul de lege prevede că procurorii nu vor mai avea voie să ridice înscrisuri, să pună sub sechestru, sau să dispună confiscarea comunicărilor scrise între client şi avocat, sau a "suporturilor de sunet, imagine şi date", adică a calculatoarelor sau telefoanelor mobile aparţinând avocaţilor. Excepţie de la această nouă regulă fac situaţiile în care există probe sau indicii temeinice că avocatul ar fi implicat în săvârşirea unei fapte penale, favorizarea infractorului, obstrucţionarea justiţiei şi alte "probleme" similare de această natură.

Mai mult, avocaţii nu mai răspund în faţa legii dacă nu denunţă fapte de corupţie despre care află în exercitarea profesiei, cu excepţia infracţiunilor de violenţă sau terorism. De asemenea, avocaţii trebuie anunţaţi de către judecător de îndată ce s-a dispus împotriva lor măsura interceptării, situaţie care, în mod evident, aruncă în aer eficienţa acestei măsuri.

Iniţiativa a trecut deja de Senat şi urmează acum să fie supusă la vot final în Camera Deputaţilor. Dacă va trece şi de Cameră, legea va ajunge pe masa preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.