Melcişori de casă pentru supa mirilor - o scurtă incursiune printre tradiţii şi simbolistică

Unul dintre aceste obiceiuri specifice, a fost adus la lumină de domnul Ioan Bruchental, de la Centrul pentru păstrarea tradiţiilor româneşti din Cluj Napoca, prin prezentarea unei ustensile speciale de preparare a melcişorilor de casă ( csiga tészta în maghiară), folosită în zona nord vestică a ţării (Cluj, Bihor, Sălaj, Satu Mare, Baia Mare) la prepararea supei mirilor. Dl. Bruchental a afirmat “Am făcut această unealtă după un model foarte vechi. În zona Huedin o doamnă îmi povestea ca fiind copilă văzuse cum se folosea, dar numai la mese festive, la nunţi, pentru supă mirilor."

O aprofundare a simbolurilor încrustate

Odată ce o unealtă de bucătărie are menirea de-a fi folosită pentru o ocazie specială, meşteşugarul popular o transformă, prin crestăturile făcute cu atâta dibăcie, într-un obiect purtător al crezurilor şi tradiţiilor, arătând astfel respectul pentru actul căruia îi este destinat.

Modelul prezentat atrage atenţia prin concept, unealta încrustată având cinci secţiuni cu o simbolistică bine definită: partea de jos, la bază, reprezintă bărbatul, urmată apoi câmpul de lucru cu caneluri, partea următoare reprezentând femeia, urmată de simbolul grâului înspicat, simbolul fertilităţii naturale, al bogăţiei şi recoltei, culminând cu laleaua, simbolul dragostei (iubirii).

Amplasarea bărbatului şi a femeii între câmpul de lucru nu este întâmplătoare, simbolizând faptul că împreună cei doi vor pune bazele unei noi familii, iar ca să străbată prin încercările vieţii, aceştia vor trebui de-a lungul timpului, să lucreze împreună. Grâul este unul din simbolurile universale ale agriculturii, iar prin faptul că se seamănă, creşte şi apoi se recoltează poate simboliza ciclul naşterii, al vieţii şi morţii, urmând apoi renaşterea. Laleaua este simbolul iubirii perfecte ce întăreşte promisiunea în uniune.

Beţişorul conic folosit la rularea melcişorilor, are la un capăt încrustat forma spicului de grâu, extremităţile fiind folosite la îndepărtarea restului de aluat şi făină dintre caneluri.

Scurt istoric

Melcişorii sunt cunoscuţi şi sub denumirea de cigăi sau cigaşi, provenită din numele în maghiară - csiga tészta, prepararea melcişorilor la nunţi fiind un obicei tradiţional întâlnit şi pe teritoriul Ungariei.

D-nul Dorin, unul dintre cititorii ziarului, ne-a destăinuit că aceşti melcişori, sunt cunoscuţi şi sub denumirea de bureciuşi în zona Sucevei şi prin împrejurimi, fiind preparaţi din foaie de tăiţei, tăiaţi în pătrăţele şi rulaţi pe fusul de tors lână, folosind ca masă de lucru o bucată din spata de ţesut . Ei sunt folosiţi la prepararea zamei de găină, alături de borş şi smântână amestecată cu ou şi usturoi. Zama de găină cu bureciuşi se serveşte cu ocazia unor zile importante, cândva făcând parte din meniul nunţilor şi parastaselor.

Italienii numesc aceste paste garganelli şi sunt considerate o specialitate a zonei Emilia-Romagna.

După o legendă povestită de experta italiană în arta culinară, Carmelita Caruana, garganelli s-ar fi născut în anul 1725, în conacul de ţară al Cardinalului Cornelio Bentivoglio d'Aragona.

Bucătarul lui pregătea în mod obişnuit paste umplute cu carne. Luat prin surprindere de numărul mare de oaspeţi sosiţi în mod neaşteptat, a hotărât să renunţe complet la umplerea cu carne a pătrăţelelor de pastă şi să facă în schimb nişte suluri mici de macaroane, folosindu-se de băţul cu care aprindea focul în bucătărie şi de pieptenele de la războiul de ţesut. Prezenţa de spirit şi creativitatea bucătarului, a dus la crearea unui tip nou de paste, născându-se astfel aceşti melcişori.

Între timp, pieptenele de ţesut a fost înlocuit de un dispozitiv de lemn cu crestături, ce simulează dinţii metalici ai pieptenului de ţesut. Atât în Ungaria, cât şi în Italia, majoritatea dispozitivelor pe preparare a melcişorilor au ca bază suprafaţa zimţata de lucru, înconjurată de o ramă de diferite forme, în funcţie de zona şi personalitatea celui care le confecţiona sau comanda.

Prepararea melcişorilor

Pentru prepararea melcişorilor se foloseşte aluatul clasic pentru tăiţei de casă.

Ingrediente:

2 ouă,

200 g (1 cană) de făină,

puţină sare (opţional)

Modul de preparare al aluatului

Se cerne făina pe masa de lucru, apoi se face o gaură în mijloc şi se pun ouăle întregi şi puţină sare. Se amestecă uşor până când se obţine un aluat potrivit de tare. Aluatul se acoperă şi se lasă să se odihnească cam o jumătate de oră.

Pe masa presărată cu făină, se întinde aluatul până când devine ca o foaie subţire. Începeţi să tăiaţi ruloul de aluat în fâşii de aproximativ un cm; pentru a obţine pătrăţelele, întoarceţi fâşiile şi le tăiaţi pe lăţime la distanţă de un cm.

Pentru a evita uscarea pătrăţelelor, fâşiile de aluat se acoperă cu o folie de plastic sau un şervet. În cazul în care se usucă, aluatul îşi pierde elasticitatea şi nu mai poate fi rulat pe beţişorul conic.

Tehnica de preparare a melcişorilor

Pe suprafaţa se lucru se presară un strat subţire de făină, pentru a evita lipirea aluatului de caneluri. Se pune un pătrat de aluat pe suprafaţa de lucru pe diagonală, astfel încât să pară un romb.

Se plimbă mai întâi beţişorul conic de la un colţ la altul pentru a face inprinta textură (dungile) .

Se rulează apoi rombul de aluat în jurul băţului conic şi rotind spre dvs. La sfârşit, se presează uşor colţul din afară pentru a se lipi de rolul format.

Se îndepărtează melcişorul format de pe beţişor şi se aşează pe o foaie de copt sau un şervet.

Se continuă la fel cu celelalte pătrăţele, până când se formează toate. Melcişorii se lasă deoparte pentru a se usca timp de 2-3 ore.