Matematicianul român care încearcă să-i împiedice pe Putin şi Trump să distrugă Occidentul [Politico]

Nicuşor Dan nu se grăbeşte când vorbeşte, cântărind fiecare cuvânt ca şi cum viitorul civilizaţiei ar putea depinde de el. Dar atunci el ar putea fi cea mai bună speranţă a Occidentului de a păstra România, susţine o analiză Politico.

Primarul Bucureştiului, în vârstă de 55 de ani, care luptă împotriva corupţiei, candidează pentru funcţia de preşedinte al celei de-a şasea cea mai populată ţară din Uniunea Europeană, un scrutin care a declanşat deja o criză constituţională - şi strigăte de indignare din partea unor personalităţi importante din administraţia preşedintelui american Donald Trump.

Alegerile prezidenţiale din decembrie anul trecut din România au fost anulate pe fondul afirmaţiilor conform cărora interferenţele ruseşti, finanţarea dubioasă şi o campanie TikTok extrem de suspectă au catapultat pe primul loc un outsider de extremă dreapta puţin cunoscut, simpatizant al Moscovei, Călin Georgescu.

Cu toate acestea, în ciuda acuzaţiilor de ingerinţă, Georgescu a rămas popular, conform sondajelor, şi era pe cale să aibă succes în reluarea alegerilor din mai, până când autorităţile electorale au făcut un pas mai departe şi l-au interzis definitiv.

Vicepreşedintele american JD Vance şi Elon Musk, outrider-ul lui Trump, au folosit România drept studiu de caz în atacarea politicii europene, denunţând înlăturarea lui Georgescu drept o parodie a democraţiei.

Într-un interviu acordat Politico, edilul alege să nu riposteze dur la intervenţiile americane, pe care le pune pe seama ignoranţei. Vicepreşedintele american J.D. Vance şi miliardarul Elon Musk, spune el, pur şi simplu nu au suficiente informaţii despre ceea ce s-a întâmplat pentru a putea judeca corect - şi nu este numai vina lor.

Ei au fost influenţaţi de campania media zgomotoasă a lui Georgescu, care protesta împotriva deciziei de a anula alegerile şi de a-l interzice - în parte pentru că autorităţile române nu au prezentat public suficiente dovezi pentru a explica ce a mers prost, spune Nicuşor Dan.

"Nu arată bine pentru imaginea României şi cred că trebuie să clarificăm totul", spune Dan, întrebat dacă aceste critici ale americanilor sunt dăunătoare. "Ei sunt liberi să îşi dea cu părerea. Cred că românii sunt mult mai interesaţi de ceea ce spun candidaţii cu privire la viitorul României".

Primele sondaje sugerează că un alt politician de extremă-dreapta - George Simion - este pe cale să preia majoritatea votanţilor lui Georgescu şi pare să câştige primul tur al alegerilor reluate pe 4 mai. Dan, conform unui sondaj important din această lună, are şanse mari să câştige preşedinţia dacă ajunge în turul al doilea, pe 18 mai, deşi competiţia rămâne foarte disputată.

Potrivit Politico, miza este direcţia viitoare a unei ţări cu 19 milioane de locuitori, care se învecinează cu Ucraina la marginea estică a UE şi care găzduieşte o bază NATO esenţială, într-un moment delicat pentru alianţa occidentală.

Impactul asupra politicii UE în cazul victoriei lui Simion ar fi uriaş: un nou perturbator în stilul lui Viktor Orban la conducerea unei ţări de două ori mai mari decât Ungaria, ceea ce ar spori influenţa naţionalismului în politica europeană, susţine analiza.

Simion îşi descrie Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) drept "un fel de partid Trumpist" şi a promis să pună capăt sprijinului militar pentru Ucraina. El a militat, de asemenea, pentru unificarea Republicii Moldova cu România, fiindu-i interzisă intrarea în Moldova în mai multe rânduri.

Nu este o poveste unică, cu extrema dreaptă în creştere în Franţa, Germania, Austria şi Italia, printre alte locuri. Aşadar, de ce se află România la rând?

"Cred că există o nemulţumire în societatea românească, ce pentru mult timp a fost latentă", a precizat Nicuşor Dan. "Avem o masă mare de oameni care realizează şi spune că lucrurile nu mai pot merge în acelaşi fel ... sunt oameni care spun că orice alternativă este mai bună decât sistemul actual".

Profesorul

Nicuşor Dan este de profesie matematician, obţinând de două ori note maxime la prestigiosul concurs Olimpiada Internaţională de Matematică. Un student pasionat de filosofie, cu o podoabă de păr creţ şi închis la culoare, păstrează acea aură uşor stranie a trecutului său academic.

Este un contrast puternic cu Georgescu, care apărea în videoclipurile TikTok călare, îmbrăcat în haine tradiţionale, şi se lăuda că nu are nevoie de un partid, deoarece partidul său este România.

Dan se angajează să sprijine Ucraina împotriva Rusiei şi să păstreze alianţele României în Occident, inclusiv să joace un rol deplin în activităţile NATO şi UE. El vede America şi Europa ca fiind în mod natural de aceeaşi parte.

"Statele Unite şi Europa fac parte din acelaşi model de civilizaţie care este în contradicţie cu alte modele de civilizaţie", spune el. "Aşa că trebuie să fim împreună în acest conflict al civilizaţiilor".

Dar el se teme că Trump îi oferă liderului rus Vladimir Putin o cale uşoară în căutarea păcii în Ucraina şi îi solicită preşedintelui american să îşi reechilibreze abordarea faţă de discuţii.

"Încercarea de a avea pace în Ucraina este foarte legitimă. Toată lumea o doreşte", spune Dan. "Uitându-ne la răspunsul administraţiei Statelor Unite, am văzut o presiune mare asupra părţii ucrainene, dar nu am văzut o presiune similară asupra părţii ruse. Dacă eşti administraţia Statelor Unite, dacă vrei să faci presiuni asupra părţii ruse, poţi vorbi despre sancţiuni financiare, poţi vorbi despre preţul petrolului şi toate aceste lucruri, iar eu nu am văzut asta".

"Modul în care se termină războiul din Ucraina este foarte important pentru securitatea viitoare a României şi a Europei... presiunea pe cele două părţi nu a fost echilibrată şi cred că Putin este într-o situaţie internaţională mai bună decât acum o lună".

"Un mare eşec"

Investigaţiile sunt în desfăşurare pentru a afla ce s-a întâmplat exact în timpul primului tur de scrutin din România de anul trecut, pe care Dan îl descrie ca fiind "un mare eşec" al instituţiilor statului responsabile cu protejarea democraţiei.

El este frustrat de faptul că autorităţile nu au dat încă o explicaţie completă a ceea ce s-a întâmplat, lăsând loc conspiraţiilor.

În timpul Războiului Rece, sub regimul lui Nicolae şi Elena Ceauşescu, România a păstrat distanţa faţă de dominaţia Moscovei, rămânând sceptică faţă de imperiul sovietic şi menţinând în acelaşi timp legături cu Occidentul.

"În România avem amintiri puternice despre ce înseamnă Rusia", spune Dan. "Cred că regimul rus şi Putin au încercat să destabilizeze sistemul democratic din România, dar şi din restul acestei părţi a Europei. Acest lucru face parte din războiul său hibrid pe care îl duce împotriva Europei".

Se presupune că agenţii lui Putin au organizat o operaţiune uriaşă într-o încercare eşuată de a influenţa alegerile prezidenţiale de anul trecut din Moldova vecină. Dacă interferenţa Rusiei în alegerile din România este confirmată, aceasta va fi o "bună oportunitate" de a-i educa pe români cu privire la pericolele dezinformării şi la modul în care actorii răuvoitori pot deturna reţelele sociale pentru a destabiliza societăţile, consideră Dan.

El îl caracterizează pe Simion, liderul partidului de extremă dreaptă AUR, în vârstă de 38 de ani, ca fiind favorabil Rusiei şi o provocare la adresa perspectivei pro-occidentale a României. Celălalt rival principal al lui Dan, spune el, este Crin Antonescu, despre care afirmă că reprezintă establishmentul politic nepopular.

Nicuşor Dan şi-a făcut un nume luptând împotriva corupţiei şi încercând restabilirea credibilităţii administraţiei capitalei României.

"Într-o anumită măsură, sunt un politician anti-sistem", spune el. "Cred că oamenii văd în mine un critic al sistemului politic actual şi, pe de altă parte, o onestitate pe care oamenii nu o văd la alţi politicieni. În opinia mea, persoana este mai importantă decât programul".

Potrivit Politico, s-ar putea ca Primarul General al Bucureştiului să aibă dreptate, dar atracţia extremei drepte este încă puternică, iar cinismul alegătorilor este larg răspândit.

Nicuşor Dan nu a vrut niciodată cu adevărat să fie politician, dar a sfârşit prin a fonda un partid - Uniunea Salvaţi România - datorită a ceea ce el a văzut ca fiind nevoia unei noi direcţii. Dar nu pare să fie sentimental în legătură cu politica şi a părăsit partidul pentru a deveni candidat independent.

Pe lângă faptul că are o capitală de condus, el are şi alte opţiuni în cazul în care alegătorii români aleg o cale diferită în luna mai.

"Dacă ar fi să nu fac politică, aş fi matematician", spune el. "Mulţi oameni nu înţeleg că a face matematică este foarte aproape de un fel de artă, de un fel de literatură. Înseamnă să descoperi în tine şi să construieşti în tine un fel de obiect. Este, desigur, foarte raţional, dar şi a descoperi lucruri înseamnă a lucra mult cu subconştientul tău".

"Ceea ce mă va defini este o curiozitate foarte mare de a şti despre mine, despre lume, despre ţara mea".