Master Plan-ul de transport acceptat de Bruxelles. Viitorul infrastructurii, direct legat de responsabilitatea autorităţilor române

Comisia Europeană a acceptat varianta finală şi revizuită a Master Planului General de Transport (MPGT), împreună cu documentele - cheie ce stabileşte proiectele prioritare şi calendarul de realizare a acestora, informează hotnews.

Conform sursei citate, MasterPlanul a fost acceptat cu două variante de implementare a proiectelor. Practic, după discuţiile cu oficialii europeni, implementarea proiectelor este legată de un aspect crucial şi împarte, practic, Master Planul în două mari scenarii:

Un scenariu pesimist în care România va face mai puţine proiecte, bazându-se doar pe banii europeni şi cofinanţările naţionale şi un scenariu optimist în care ţara noastră să facă mult mai multe proiecte (şase autostrăzi, trei drumuri expres plus finalizarea tuturor autostrăzilor şi drumurilor începute în prezent etc.) accesând împrumuturi externe care să completeze fondurile existente.

Condiţia - cheie pentru cel de al doilea scenariu este că oficialii Comisiei Europene să aprobe în cazul României o aşa numită clauză de reformă structurală, adică derogare de deficit de 0,5% PIB/an timp de patru ani încăpând cu 2017. Pentru ca acest lucru să se întâmple este însă nevoie de responsabilitate şi acţiune din partea autorităţilor române într-un viitor apropiat.

Conform descrierilor Comisiei Europene, pentru a fi pe deplin operaţională din 2017, "clauza de reformă structurală" presupune reforme majore în sistem, care să aibă efecte bugetare pozitive directe pe termen lung şi care trebuie puse în aplicare pe deplin. Totul însă într-un cadru financiar bine stabilit şi fără creşteri nesustenabile de deficit precum cele preconizate odată cu adoptarea Noului Cod Fiscal şi a măsurilor de tăiere a taxelor şi creştere a salariilor, scrie hotnews.

În varianta optimistă, în care Comisia Europeană ar activa această clauză pentru ţara noastră începând cu anul 2017, România ar putea accesa împrumuturi externe de circa 8 miliarde de euro care să completeze fondurile europene şi bugetare la dispoziţie pentru infrastructură rutieră până în 2020.

Articolul intregral poate fi citit aici.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.