Mark Rutte este noul şef al NATO. Ce spune despre posibila revenire a lui Trump la conducerea SUA

Unul dintre cei mai vechi oficiali de top ai NATO, secretarul general Jens Stoltenberg a demisionat marţi, predând frâiele fostului prim-ministru olandez Mark Rutte, în timp ce alianţa militară se confruntă cu unele dintre cele mai mari provocări din istoria sa, potrivit AP, citată de France 24.

Cei doi bărbaţi, care au stat pentru prima dată împreună la masa NATO în urmă cu 14 ani ca lideri ai Norvegiei şi Olandei, s-au salutat călduros în faţa sediului alianţei din Bruxelles, înainte de a depune o coroană de flori pentru militarii căzuţi la datorie, înconjuraţi de drapelele celor 32 de ţări membre.

„Mark are pregătirea perfectă pentru a deveni un mare secretar general”, a declarat Stoltenberg, vizibil emoţionat, la finalul unui deceniu în funcţie.

„A fost prim-ministru 14 ani şi a condus patru guverne de coaliţie diferite, prin urmare ştie cum să facă compromisuri, să creeze consens, iar acestea sunt abilităţi care sunt foarte apreciate aici la NATO”, a spus Stoltenberg.

Rutte a declarat că „abia aşteaptă să se apuce de treabă”. El a menţionat că priorităţile sale vor fi sprijinul NATO pentru Ucraina, războiul fiind acum în al treilea an, creşterea cheltuielilor pentru apărare şi consolidarea parteneriatelor pe care alianţa le-a stabilit cu alte ţări din întreaga lume, în special în Asia şi Orientul Mijlociu.

Rutte a subliniat, de asemenea, importanţa menţinerii puternice a legăturii transatlantice dintre Statele Unite, Canada şi Europa şi şi-a exprimat încrederea că poate lucra bine cu oricine va fi ales la Casa Albă.

Sondajele sugerează că alegerile americane din noiembrie vor fi o cursă strânsă. S-ar putea să asistăm la revenirea lui Donald Trump, al cărui discurs din timpul ultimului său mandat cu privire la cheltuielile scăzute pentru apărare în rândul aliaţilor europeni şi al Canadei a subminat încrederea ţărilor membre NATO.

Aceasta a devenit o provocare existenţială, deoarece membrii mai mici s-au temut că SUA, sub conducerea lui Trump, vor renunţa la angajamentul de securitate al NATO conform căruia toate ţările trebuie să vină în ajutorul oricărui aliat aflat în dificultate, piatra de temelie pe care este construită alianţa.

Dar Rutte a menţionat: „Îi cunosc foarte bine pe ambii candidaţi”. El l-a lăudat pe Trump pentru că a determinat aliaţii NATO să cheltuiască mai mult şi pentru înăsprirea abordării Alianţei faţă de China. De asemenea, el a salutat „dosarul fantastic” al vicepreşedintei Kamala Harris şi a descris-o drept „un lider foarte respectat”.

„Voi fi capabil să lucrez cu amândoi. Indiferent de rezultatul alegerilor”, a specificat Rutte.

Stoltenberg, al 13-lea secretar general al NATO, a preluat funcţia în 2014, anul în care Rusia s-a infiltrat în Ucraina. Moscova a anexat Peninsula Crimeea, declanşând o creştere a cheltuielilor de apărare în cadrul celei mai mari alianţe de securitate din lume, care a luat amploare pe parcursul mandatului său.

Mandatul său a fost depăşit doar de diplomatul olandez Joseph Luns, care a petrecut 12 ani la conducerea NATO.

Secretarii generali ai NATO conduc sediul central, conduc agenda de lucru a alianţei şi vorbesc în numele organizaţiei formate din 32 de naţiuni cu o singură voce unificatoare. Continuitatea este, de obicei, cuvântul-cheie atunci când aceştia preiau funcţia.

Rutte devine oficialul civil de cel mai înalt rang al NATO în timp ce invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina se apropie de pragul de 1.000 de zile.

Forţele ruse avansează în estul Ucrainei. Armata ucraineană deţine o parte din regiunea Kursk din Rusia, ceea ce i-a dat ridicat temporar moralul, dar, pe măsură ce pierderile se înmulţesc, armata rămâne în inferioritate numerică şi în privinţa armelor.

Rutte va trebui să găsească noi modalităţi de a încuraja sprijinul pentru Ucraina în rândul aliaţilor, al căror număr a ajuns la 32 de ţări membre de la invazie, deoarece Finlanda şi Suedia s-au alăturat pentru a căuta protecţie împotriva Rusiei sub umbrela de securitate a NATO.

Trump a criticat ajutorul SUA pentru Ucraina şi a sugerat săptămâna trecută că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi trebuit să facă concesii liderului rus Vladimir Putin înainte ca acesta să lanseze invazia în 2022.