Marian Lupu pledează pentru limba moldovenească în Constituţia R. Moldova

Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, democratul Marian Lupu, consideră că în Constituţia Republicii Moldova trebuie să rămână limba moldovenească şi apreciază că nici ştiinţific aceasta nu este română.

”Dacă limba de stat ar fi limba română, libertăţile şi drepturile cetăţenilor moldoveni la autoidentificare ar fi încălcate. Aceştia ar fi constrânşi prin lege să se identifice drept români”, a afirmat liderul PD într-o emisiune de la ProTV Chişinău, relatează UNIMEDIA. Lupu a adăugat că democraţii din Parlament nu vor susţine schimbarea limbii în Constituţia R. Moldova.

”Noi nu suntem de acord cu schimbarea limbii. Noi nu am discutat ce anume modificăm în Constituţie, noi am convenit că trebuie să aplicăm acele modificări la Constituţie care au fost nereuşite. Articolul 13 nu are nimic cu funcţionarea mecanismelor statale şi cu instituţiile democratice. Noi oferim dreptul la autoidentificare etnică, nimeni nu presează pe nimeni. Odată ce mergem pe acest principiu, noi consolidăm în această ţară o naţiune civică moldovenească”, a explicat liderul Partidului Democrat.

Preşedintele Legislativului consideră, de asemenea, că modificarea articolului 13 din Constituţie nu este o necesitate imperioasă, ci vine ca un instrument politic. ”Noi trebuie să oferim dreptul la autoidentificare etnică. Noi trebuie să constituim şi să dezvoltăm o naţiune civică, astfel încât fiecare cetăţean al Republicii Moldova să se identifice aşa cum doreşte, aşa cum consideră necesar”, a apreciat Marian Lupu.

Referitor la poziţia exprimată anterior, potrivit căreia limba din punct de vedere ştiinţific se numeste română, Marian Lupu a spus că s-a răzgândit. ”S-a zis cu ştiinţificul, deoarece ştiinţifice sunt tezele susţinute de oamenii de ştiinţă, iar eu astăzi vă zic: voi promovaţi ideile ştiinţifice, însă vă atrag atenţia că ştiinţele sociale sunt cu o puternică influenţă subiectivă. Iar dacă sunt subiective înseamnă ca sunt promovate în interese politice”, a precizat Lupu.

În acest sens, democratul a amintit de reacţia oamenilor la marşurile unioniste, organizate recent la Bălţi şi Chişinău. ”Oamenii nu mai vor să modificăm denumirea limbii. Să ne amintim de marşurile unioniste, vedeţi ce se întâmplă în societate? Ştim că majoritatea covârşitoare a societăţii nu acceptă această idee, ei spun că trebuie să interzicem aceste marşuri. Pentru majoritatea oamenilor se creează un mare deranj. Ei încep să creadă că pe agenda politică există asemenea subiecte, precum lichidarea Republicii Moldova şi unificarea cu statul vecin”, a punctat Marian Lupu.

Preşedintele Parlamentului de la Chişinău a declarat anterior că, din punct de vedere ştiinţific, vorbeşte limba română, iar din punct de vedere politic - limba moldovenească.

În actuala Constituţie este scris că limba de stat a Republicii Moldova este moldovenească. Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, şi Partidul Liberal Democrat, formaţiunea premierului Vlad Filat, pledează pentru modificarea articolului privind limba moldovenească şi menţionarea că aceasta este limba română. Dacă propunerea nu va fi aprobată în Parlament, liberalii au anunţat că vor insista ca menţionarea privind limba de stat să fie exclusă din Constituţia R. Moldova.