„Marea Epurare” a baronilor PSD. DNA loveşte în baza puterii social-democraţilor

În prag de alegeri, DNA loveşte în baza puterii PSD, aşa-zişii baroni locali, şi loveşte atât de tare şi de repede încât s-a instalat deja o stare densă de panică în teritoriu. Procurorii DNA par că nu se mai oprească şi baronii PSD cad unul după altul. Într-un an atât de crucial, cu două rânduri de alegeri, imaginea PSD are de suferit din cauza instituţiei conduse de Laura Codruţa Kovesi, iar premierul Victor Ponta, care de obicei lua atitudine public şi îşi apăra colegii de partid cu fermitate, a fost mult mai moderat în declaraţii, fapt care a stârnit îngrijorarea acestora.

Baronii PSD cad pe capete

Ultimul din şirul de „victime” ale procurorilor anticorupţie este preşedintele CJ Mehedinţi şi liderul filialei judeţene a PSD, Adrian Duicu, zis şi Gioni Gazolina, care este acuzat suspectat de abuz în serviciu şi trafic de influenţă. Acesta ar fi determinat mai mulţi funcţionari publici să numească şi să menţină apropiaţi ai acestuia la conducerea unor instituţii publice, precum şi să concesioneze terenuri din Orşova la preţuri convenabile. În acelaşi dosar a fost vizat şi Constantin Popescu, preşedintele PSD Orşova, care a fost reţinut pentru 24 de ore de procurori şi va fi prezentat judecătorilor cu propunere de arestare preventivă.

Cu puţin timp înainte, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, aflat deja la al treilea mandat în funcţie, a fost acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu şi plăţi ilegale în valoare de cinci milioane de euro. Constantinescu şi apropiatul său, edilul Radu Mazăre, sunt cercetaţi şi în dosarul „Retrocedări ilegale”, în care sunt acuzaţi că se aflau la vârful unei „caracatiţe” care cuprindea 35 de persoane din instituţii publice, notari şi oameni de afaceri şi care a provocat statului un prejudiciu de aproximativ 114 de milioane de euro.

O altă lovitură primită de PSD a fost „detronarea” lui Mircea Cosma, preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, un apropiat al fostului premier Adrian Năstase, acuzat în februarie, de trafic de influenţă în acelaşi dosar în care fiul său, deputatul PSD Vlad Cosma este urmărit penal pentru o presupusă mită de un milion de euro.

Dacă adăugăm la această listă şi baronii care au deja dosare pe rol putem observa amploarea acestei probleme. Printre ei îi amintim pe vicepremierul Liviu Dragnea, Baronul de Dolj Ion Prioteasa, şeful CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte CJ Argeş Constantin Nicolescu, preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan şi lista poarte continua.

Cum comentează Ponta şi Dragnea

Premierul Victor Ponta a declarat vineri, în cadrul unei întâlniri cu preşedinţii de Raioane din Republica Moldova din cadrul Euroregiunii "Siret-Prut-Nistru", că preşedinţii de CJ sunt cei mai votaţi, iar din cauza popularităţii lor ajung ţintă pentru procurori.

"Sunt absolut convins că, aşa cum în România preşedinţii de consilii judeţene sunt oamenii cei mai votaţi şi în care românii au cea mai mare încredere - chiar dacă sunt şi ţintă pentru procurori, asta vine odată cu popularitatea şi cu faptul că sunt votaţi şi, atunci, e şi o meserie periculoasă - şi pe partea cealaltă a Prutului sunt convins că oamenii aşteaptă foarte mult de la şefii de raioane şi aveţi, într-un fel sau altul, aceleaşi probleme pe care le au şi preşedinţii de consilii judeţene din România, şi anume resurse financiare destul de puţine, birocraţie, un tip de centralism", a declarat Ponta.

La reuniunea de la Palatul Victoria a participat şi preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, precum şi vicepremierul Liviu Dragnea.

"Nu ştiu dacă sunt ţinte justificate, nejustificate (preşedinţii de consilii judeţene - n.r.). Începem să ne punem întrebarea câţi mai rămân în picioare până la sfârşitul anului, asta e, de fapt, singura întrebare pe care ne-o punem şi ne-o punem cu foarte mult respect, nu cu alte sentimente. De altfel, o să ne vedem şi mâine, la Braşov, cu majoritatea preşedinţilor de organizaţii şi cred că o să convenim că, indiferent cât de mulţi rămânem în picioare, ducem până la capăt cele două alegeri, şi europarlamentare, şi prezidenţiale", a declarat Liviu Dragnea, adăugând că speră ca toate persoanele reţinute să se dovedească nevinovate şi să fie eliberate.

Întrebat cum comentează problema dosarelor în an electoral pe care 11 din cei 22 de şefi de Consilii Judeţene ai PSD le au fie la DNA, fie la ANI, Mircea Cosma a replicat: "Vă răspund de la prietenul meu Adriano Celentano: Oggi non parliamo di cose triste (Astăzi nu vorbim despre lucruri triste - n.r.)".

De ce nu mai ia Ponta atitudine ca pe vremuri?

Poate că răspunsul la această întrebare este cel dat de preşedintele Noua Republică Mihail Neamţu: „Văd că există o mare nedumerire: de ce Ponta nu face scandal, de ce nu se bate cu DNA-ul, acum, când baronii PSD sunt săltaţi pe bandă rulantă? Cuvânt cheie: "graţiere". Ponta îi ţine în şah, îi şantajează pe baroni, iar aceştia nu au altă opţiune decât să rabde.

Ponta le transmite: "Vreţi să scăpaţi? Mă ajutaţi să ajung la Cotroceni şi, în schimb, în ianuarie 2015 dăm drumul la legea graţierii. Mă lăsaţi baltă, la Cotroceni vine altcineva, care vă lasă să putreziţi în puşcărie". De aceea stă legea graţierii la sertar, nici nu este respinsă, nici nu trece: este cel mai bun instrument de mobilizare a baronilor fugăriţi de DNA. Poate aşa se lămuresc şi naivii care cred că Ponta s-a cuminţit...”

De fapt, sunt mulţi cei care aşteaptă cu nerăbdare controversata lege a amnistiei şi graţierii, printre care se numără şi Dan Voiculescu, Adrian Năstase, Cătălin Voicu, Antonie Solomon, Ionel Manţog, Nicolae Mischie, Decebal Traian Remeş şi Relu Fenechiu.

Reamintim că, după un imens scandal politic, votul pe proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea unor pedepse cu închisoarea de până la şapte ani a fost amânat în luna decembrie de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. Legea este ţinută acum pe stand-by şi în ciuda insistenţelor liberalilor care vor să tranşeze odată pentru totdeauna această problemă, deşi la 1 februarie trebuia să fie prezentă încă o dată în plen.

Din luna decembrie până în aprilie, Comisia Juridică, printr-un vot al majorităţii (PSD- PC-UNPR) a refuzat să pună acest proiect pe ordinea de zi pentru a elabora un raport care să fie înaintat plenului şi pentru ca Parlamentul României, prin Camera Deputaţilor, să tranşeze chestiunea.

„Parlamentul trebuie să dezbată urgent şi să respingă proiectul de lege privind amnistia şi graţierea însă actuala majoritate se opune cu obstinaţie pentru că are probabil un plan bine pus la punct şi anume că probabil se aşteaptă trecerea alegerilor europarlamentare pentru ca ulterior să promoveze şi să adopte acest proiect. De altfel, situaţii de acest gen, de ocolire a procedurilor parlamentare am mai trăit”, a declarat recent deputatul PNL Gabriel Andronache.

„Sub diverse pretexte se tot amână dezbaterea aceea organizată la Comisia Juridică. Vreau să vă spun că grupul parlamentar liberal din Camera Deputaţilor va mandata colegii din Comisia Juridică să elaboreze o moţiune simplă pe Legea amnistiei şi graţierii astfel încât să forţăm guvernul să vină în plenul Camerei Deputaţilor să exprime clar care este punctul de vedere al Cabinetului Ponta 3 referitor la acest subiect”, declara liderul Grupului Parlamentar PNL, deputatul George Scutaru.