Marcel Boloş: ”Nu putem merge la negociere fără strategia naţională de dezvoltare a României”

Programul REGIO de dezvoltare regională
Programul REGIO de dezvoltare regională (Mihuţ Savu / Epoch Times)

”Oamenii trebuie să privească în viitor în direcţia fondurilor europene”, a afirmat Marcel Boloş, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), în cadrul Conferinţei de prezentare a Raportului Anual de Implementare a Programului Operaţional Regional (POR), 2011. El a anunţat că Autoritatea de Management pentru POR gestionează 3.290 de proiecte, programul are un grad de contractare de 98%, iar din punctul de vedere al absorbţiei are cea mai ridicată rată dintre toate programele de finanţare cu bani europeni, de peste 21%, echivalentul a 786 milioane euro.

”Ce altă instituţie oferă 3,6 miliarde de euro fără să-i mai vrea înapoi?”, a mai declarat secretarul de stat referindu-se la banii primiţi pentru contractele încheiate prin Fondul European de Dezvoltare Regională. De aceea, îndemnul lui Marcel Boloş este ca oamenii trebuie încurajaţi să folosească fondurile europene , pentru că sunt bani nerambursabili.

Deasemenea aceste proiecte sunt de impact pentru că crează locuri de muncă. Marcel Boloş a dat exemplul de pe Axa 4 III, care este destinată microîntreprinderilor în România, unde s-au creat peste 3000 de locuri de muncă.

”Scopul nostru în mediu de afaceri este dublu: să creăm aceste locuri de muncă şi să atragem economie. Din păcate POR nu are în vedere decât micro-întreprinderile, iar aici, cererea este foarte mare din partea beneficiarilor”, a specificat Marcel Boloş.

Întrebat despre dificultăţile prin care a trecut şi din care are de învăţat pe viitor, secretarul de stat din Ministerul Turismului a răspuns, pentru Epoch Times România, că este nevoie de o atenţie foarte mare la derularea procedurilor de achiziţie publică, ”pentru că atunci când te finanţează cineva îţi şi impune condiţiile de finanţare”.

Iar ca obiectiv strategic de care România are nevoie, trebuie pornit de la nevoile pe care le au autorităţile locale. ”De exemplu”, a spus el, ”în sală s-a întrebat foarte mult de spitale, şcoli, deci înseamnă că nevoia trebuie identificată acolo. S-a întrebat de infrastsructura rutieră, deci înseamnă că nevoia este acolo”. Orientarea trebuie să aibă în vedere nevoile reale ”dacă vrem să avem o dezvoltare regională care să vină în acord cu nevoile comunităţii locale”.

Un alt lucru dificil, a mai declarat Marcel Boloş pentru Epoch Times, este negocierea.

”Negocierea e un examen greu, pentru că trebuie să ai argumente pe obiective strategice. Nu putem merge la negociere fără strategia naţională de dezvoltare a României. Te verifică dacă ai viziune strategică, dacă eşti ancorat în nevoile reale ale autorităţilor locale şi apoi negociază cu tine structura programului operaţional. Este un exerciţiu de programare şi un exerciţiu de implementare”.

”Scopul nostru în mediu de afaceri este dublu: să creăm aceste locuri de muncă şi să atragem economie. Din păcate POR nu are în vedere decât micro-întreprinderile, iar aici, cerea este foare mare din partea beneficiarilor”, a specificat Marcel Boloş.

Întrebat despre nereguli constatate, Marcel Boloş a spus că în procesul de aplicare a corecţiilor financiare, atât auditorii financiari pe de o parte, cât şi cei care controlează procesul de achiziţii publice constată nereguli rezultate din interpretarea ordonanţei privind achiziţiile publice. Consecinţa acestui lucru este că, în momentul în care auditorul, care e persoana care consolidează procesul de achiziţie publică, apreciază că există o neregularitate în derularea procesului, transferul sumelor are loc asupra bugetului de stat sau bugetelor locale.

Prin urmare, corecţii financiare aplicate urmează să fie suportate fie de către statul român, fie de către autorităţile locale. Marcel Boloş a mai specificat că el a atras atenţia în nenumărate rânduri că ”este o mare diferenţă între interpretarea textului de act normativ a Ordonanţei 34 privind achiziţiile publice şi aspectele referitoare la existenţa fraudelor în procesul de achiziţie publică. Este păcat, ca urmare a acestor interpretări de acte normative, prin intermediul corecţiilor financiare să ajungă fie statul român, fie bugetele locale să suporte corecţiile financiare. În momentul în care auditorul a constatat neregularitatea, intrăm în procesul de suportare a cheltuielilor de către bugetul public naţional”. Este vorba de o corecţie financiară de 10 % aplicată pe Axa 1, 3, 4, 5, de la POR, de peste 200 de milioane de euro.

Aplicarea acestor corecţii a fost criticată de unii reprezentanţi din partea autorităţilor locale, prezenţi la eveniment, care s-au plâns şi de faptul că ANRMAP (Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice) nu respectă termenele de răspuns la solicitările legate de caietele de sarcini.

” A doua problemă e că acele condiţii impuse de ANRMAP sunt apoi sancţionate de către autoritatea contractantă de la Bucureşti, ceea ce e nici legal nici corect. Vă dau un exemplu. Am pus în caietul de sarcini o singură lucrare similară care mi se pare absolut normală la o reabilitare de drum judeţean în valoare de 15,5 milioane de euro şi am impus în caietul de sarcini un an vechime la specialiştii care execută această lucrare. Apoi am fost sancţionaţi cu o corecţie financiară de 15%., lucru ilegal având în vedere că această condiţie a fost impusă de ANRMAP în caietul de sarcini. A treia problema este – la licitaţii se prezintă firme care câştigă licitaţii la 13 %. Avem un caz concret unde o firmă a câştigat la 13 % socotind de la nivelul dat la licitaţii. Nu se poate executa o lucrare corectă la un nivel de 13% din valoarea contractuală”, a declarat Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, pentru Epoch Times România.

Secretarul de stat a răspuns că ANRMAP a fost impusă în sistemul de management al POR la solicitarea CE şi nu funcţionează în subordinea MDRT, ci a premierului, dar că va solicita instituţiei respectarea termenelor asumate.

"Este ca un bumerang. Neaplicarea corecţiilor financiare care rezultă din această interpretare de acte normative poate duce la rata de eroare (...) care contează pentru nota pe care o primim pe auditul de sistem. (...) Această rată de eroare, dacă este peste 2%, primim nota 3, care duce la suspendarea programului. Suntem într-un cerc vicios. Nu vreau să o luaţi ca o scuză şi nici ca o justificare de ce aplicăm corecţii financiare. Deocamdată, probabil mai trebuie să facem aceste eforturi pentru schimbarea de mentalitate a celor care controlează achiziţiile publice, ca să trecem de la sancţionarea celor care cu adevărat urmăresc prin condiţiile impuse să aranjeze licitaţiile", a adăugat secretarul de stat.