Maia Sandu, la Summitul pentru pace din Elveţia: Pacea nu înseamnă capitularea în faţa agresorului. Pacea trebuie apărată
Prezentă în Elveţia, la Summitul pentru pace în Ucraina, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat cu liderii din 100 de ţări şi organizaţii internaţionale, printre care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi preşedinta Elveţiei, Viola Amherd, gazda evenimentului, despre cum să fie restabilită pacea în Europa.
„Ştim în mod cert ce nu este pacea. Pacea nu înseamnă capitularea în faţa agresorului. Ocuparea unor zone sau ţări întregi nu înseamnă pace şi nu poate să constituie niciodată fundamentul păcii. Crede cineva aici – la această masă – că renunţarea la părţi din ţările Dumneavoastră ar putea aduce cu adevărat o pace durabilă?
Pacea trebuie apărată. De noi toţi. Noi trebuie să construim o lume care să fie puternică şi unită şi care să susţină, activ, naţiuni precum Ucraina în eforturile lor pentru pace şi securitate. Mă aflu astăzi în faţa Dumneavoastră pentru a reafirma angajamentul de neclintit al Moldovei pentru restaurarea păcii în Ucraina şi în Europa. O pace care respectă suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a declarat preşedinta Sandu.
Chiar dacă Republica Moldova are resurse limitate, există o dorinţă puternică de a ajuta Ucraina, a punctat şefa statului, adăugând că „pacea în Ucraina înseamnă şi pacea în Moldova. Pacea noastră a tuturor”.
Specificând că Republica Moldova îşi consolidează rezilienţa pentru a menţine stabilitatea acasă şi pentru a fi un vecin puternic şi de ajutor pentru Ucraina, cu care are o graniţă de 1200 de kilometri, Maia Sandu a amintit şi despre exporturile de cereale către pieţele globale, sutele de mii de refugiaţi care au trecut prin Moldova, o parte din ei rămânând în ţara noastră.
„Însă parcursul nostru nu este lipsit de provocări”, a punctat lidera de la Chişinău, menţionând atacurile hibride, „coordonate de Rusia şi interpuşii săi, care continuă să ne pună la încercare, cu intenţia de a ne submina democraţia şi de a interfera cu opţiunile noastre suverane la alegerile care urmează să aibă loc”.
De asemenea, preşedinta Sandu a subliniat că Republica Moldova nu a fost niciodată mai hotărâtă să învingă, întrucât „noi înţelegem care este miza – pacea noastră, libertatea noastră, viitorul copiilor noştri”.
„Pacea nu poate fi încorsetată în interiorul graniţelor; ea trebuie să fie promovată şi răspândită. De aceea, extinderea Uniunii Europene, în esenţă un proiect de pace, este cea mai bună investiţie într-o pace şi stabilitate durabile pe continentul european.
În încheiere, vreau să fiu clară: pacea Ucrainei este pacea Moldovei – şi, în această lume interconectată, pacea globală nu poate exista fără aceasta. Numai uniţi, pe toate continentele, putem să asigurăm un viitor paşnic pentru toţi. Слава Україні! (Glorie Ucrainei, n.r.)”, a conchis Maia Sandu.
Potrivit Europa Liberă, în draftul comunicatului Summitului pentru pace în Ucraina, publicat de Reuters, se arată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să provoace distrugeri şi suferinţe pe scară largă şi să reprezinte un risc pentru multe regiuni ale lumii. Participanţii la summit au ţinut să amintească rezoluţiile Adunării Generale a ONU care condamnă agresiunea rusă.
Astfel participanţii la summit îşi confirmă angajamentul faţă de principiile de protecţie a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a oricăror state, inclusiv a Ucrainei, în cadrul graniţelor recunoscute internaţional.
O atenţie deosebită s-a acordat siguranţei în utilizarea energiei nucleare - inclusiv la centrala nucleară Zaporojie, care trebuie să funcţioneze în conformitate cu cerinţele AIEA şi sub supravegherea acesteia.
Un alt subiect important în cadrul discuţiilor s-a referit la toţi prizonierii de război, care trebuie să fie eliberaţi prin intermediul unui schimb „toţi pentru toţi”. Toţi copiii şi civilii adulţi ucraineni deportaţi sau strămutaţi ilegal trebuie să se întoarcă acasă, se mai arată în draftul comunicatului.
Cu o zi înainte de deschiderea summitului din 15-16 iunie, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia va înceta focul şi va intra în discuţii de pace dacă Ucraina va renunţa la ambiţiile sale privind NATO şi îşi va retrage forţele din patru regiuni ucrainene revendicate de Moscova. Kievul a declarat în mod repetat că integritatea sa teritorială nu este negociabilă.
Rusia, care a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina la 24 februarie 2022, a calificat drept "inutilă" ideea unui summit la care nu este invitată.
Moscova îşi prezintă "operaţiunea militară specială" din Ucraina ca parte a unei lupte mai ample cu Occidentul, despre care spune că vrea să îngenuncheze Rusia. Kievul şi Occidentul spun că acest lucru este un nonsens şi acuză Rusia că duce un război ilegal de cucerire.
Între timp, China, împreună cu Brazilia, promovează un plan de pace separat pentru Ucraina, care solicită participarea ambelor părţi aflate în conflict. Moscova şi-a exprimat sprijinul pentru eforturile Beijingului de a pune capăt conflictului.
Kievul nu şi-a ascuns frustrarea faţă de decizia Chinei de a lipsi de la summitul elveţian. Zelenski a acuzat chiar Beijingul că a ajutat Rusia să perturbe întâlnirea.