MAE a semnalat Comisiei Europene situaţia studenţilor români din Marea Britanie
alte articole
Ministerul de externe a făcut demersuri pe lângă autorităţile britanice şi pe lângă Comisia Europeană pentru a semnala situaţia studenţilor români din Marea Britanie, care reclamă durata mare pentru eliberarea permiselor de muncă, a precizat MAE.
Ca urmare a restricţiilor impuse pentru cetăţenii români şi bulgari până la sfârşitul anului 2013, cei care doresc să muncească în Marea Britanie trebuie să obţină în prealabil un permis de muncă de la Agenţia britanică pentru frontiere (UK Border Agency).
Studenţii români şi bulgari au semnalat de-a lungul lui 2012 şi la începutul lui 2013 faptul că întâmpină dificultăţi în obţinerea unui permis de muncă, iar mulţi renunţă la studii ca urmare a faptului că nu îşi pot achita taxele, din cauza perioadei prea mari de timp, uneori de până la 9 luni, pentru obţinerea unui permis de muncă.
”Iniţiativa secretarului de stat pentru afaceri europene din MAE, la data de 8 octombrie 2012, de a ridica problema in discuţia cu ambasadorul Marii Britanii se înscrie într-o serie mai lungă de demersuri ale MAE pe această temă. În context, secretarul de stat a semnalat îngrijorarea faţă de modul în care este implementată, în Marea Britanie, directiva 2004/38(CE privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora. A menţionat, în context, numărul crescut de plângeri primite din partea cetăţenilor români, în special studenţi, prin care se semnalează durata excesivă de prelucrare, de către autorităţile britanice, a cererilor de eliberare a certificatelor de înregistrare („registration certificates”) pentru resortisanţii români precum şi reţinerea pe durata procedurilor a actelor în original, ceea ce le creează dificultăţi deosebite”, se arată în răspunsul MAE.
Totodată, Ambasada României la Londra a făcut „demersuri repetate pe lângă autorităţile britanice competente, parlamentari inclusiv, primind asigurări că situaţia va fi îmbunătăţită până la sfârşitul anului 2012. MAE monitorizează cu atenţie situaţia şi va continua dialogul cu autorităţile britanice pentru a se asigura că procesul de emitere al certificatelor de înregistrare pentru cetăţenii români este conform prevederilor europene în vigoare”.
MAE menţionează că, la 9 octombrie 2012, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a trimis o scrisoare omologului britanic pe această temă. În răspunsul său, demnitarul britanic „a dat asigurări cu privire la prioritatea acordată solicitărilor cetăţenilor români şi bulgari, în contextul unei posibile reduceri a timpului necesar procesării acestora”.
În plus, MAE a făcut „demersuri şi pe lângă Comisia Europeană pentru semnalarea situaţiei în care se află cetăţenii români. La rândul lor, miniştrii administraţiei şi internelor şi muncii, familiei şi protecţiei sociale au transmis o scrisoare comună vicepreşedintelui Comisiei Europene şi Comisarului pentru afaceri sociale, atrăgând atenţia asupra problematicii emiterii certificatelor solicitate cetăţenilor români în vederea încadrării în muncă în Regatul Unit”.
Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă speranţa că toate statele membre „vor asigura respectarea legislaţiei comunitare, iar Comisia Europeană, în calitatea sa de gardian al Tratatelor, va veghea şi corecta orice abatere. Vom menţine, în continuare, dialogul cu Comisia Europeană pentru a ne asigura că prevederile Tratatelor sunt aplicate şi cetăţenii români nu sunt supuşi niciunui gen de discriminare”.
Studenţii români din Marea Britanie pot desfăşura activităţi lucrative în Marea Britanie, în limita a 20 de ore săptămânal în timpul semestrelor şcolare şi nelimitat pe durata vacanţelor sub condiţia obţinerii unui certificat de înregistrare (Yellow card) de la UK Border Agency.
MAE subliniază faptul că „durata excesivă de prelucrare, de către autorităţile britanice, a cererilor de eliberare a certificatelor de înregistrare afectează studenţii români de la universităţi britanice (la sfârşitul anului 2012 acestea se eliberau în aproximativ 9 luni). Astfel, există riscul pierderii oportunităţii angajării într-un anumit loc de muncă (o şcoală de vară în cazul menţionat). Având în vedere acest aspect, chiar în lipsa menţionării unui termen precis de procesare a acestor cereri în legislaţia britanică (şi nici în directivă), prin durata lungă de eliberare a certificatului de înregistrare se ajunge, indirect, la o restricţionare suplimentară a dreptului la muncă pentru studenţii România şi Bulgaria”.
„În legătură cu această tergiversare a acordării certificatelor de înregistrare pentru studenţii români de către United Kingdom Border Agency (UKBA), autorităţile române au făcut numeroase demersuri pe lângă responsabilii britanici. Partea română a evidenţiat implicaţiile nefavorabile atât pentru lucrătorii români cât şi pentru economia britanică, privată de impozitele şi contribuţiile sociale pe care le-ar antrena liberalizarea accesului lucrătorilor pe piaţa muncii britanice”, precizează MAE, adâugând că are „constant” în atenţie această situaţie şi va realiza, în continuare, „demersuri pentru îmbunătăţirea procedurii de emitere a certificatelor de înregistrare pentru cetăţenii români, în special studenţi care doresc să desfăşoare activităţi lucrative pe teritoriul Marii Britanii”.
Legea britanică îi discriminează pe nedrept pe studenţii din România şi Bulgaria, deşi aceste două ţări sunt membre ale UE, a scris recent în The Independent Mădălina Ciobanu, studentă la jurnalism şi relaţii publice la University of the West of England (UWE) din Bristol.
Potrivit UK Council for International Student Affairs (UKCISA), România şi Bulgaria sunt în Top 10 al ţărilor din UE care trimit studenţi în învăţământul superior din Marea Britanie, cu 4.625, respectiv, 4.615 de studenţi în anul universitar 2010-2011, iar aceste cifre tind să crească. Dar situaţia este îngrijorătoare pentru acei studenţi care se bazează pe posibilitatea obţinerii unui loc de muncă, pentru a-şi putea plăti studiile.
Este „aproape imperios pentru studenţi să poată obţine un loc de muncă în maximum trei luni de la sosirea lor în Marea Britanie pentru a-şi finanţa un buget mediu de circa 400 de lire pe lună. Din nefericire, mulţi şi abandonează visele şi revin acasă”, nota studenta din România.
În prezent, perioada de aşteptare pentru obţinerea unui permis de muncă pare a se fi prelungit la 9 luni în unele cazuri. „Procesul a devenit o loterie, iar cei norocoşi şi insistenţi pot să-şi facă o programare la biroul public al UKBA, unde permisul de muncă le este eliberat în aceeaşi zi”, susţine Mădălina Ciobanu.
Iulia Koşarevska, studentă bulgară în primul an la UWE, consideră că este „nedrept” faptul că românii şi bulgarii nu beneficiază de aceleaşi condiţii ca studenţii din restul Europei. „Evident, noi nu putem concura cu studenţii din Europa Occidentală, care primesc sume considerabile de bani de la părinţii lor şi chiar de la guvernele lor. Noi nu cerem Angliei să ne dea bani, vrem doar să avem dreptul să muncim aici, deoarece vrem să urmăm (o formă) de educaţie”, spune studenta bulgară.
