Macron este acuzat că pune în pericol dreptul la protest al francezilor prin "legea vandalilor"

Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost acuzat de sindicate că încearcă să limiteze dreptul fundamental al francezilor la protest, în contextul în care guvernul accelerează adoptarea unui proiect de lege care să-i oblige pe protestatari să plătească pentru pagubele cauzate de actele de vandalism în cadrul demonstraţiilor de stradă, chiar dacă nu le-au provocat ei înşişi în mod direct.

Macron, al cărui mandat se încheie în primăvara anului viitor, s-a confruntat cu peste o lună de proteste în cadrul cărora elevii de liceu au blocat accesul la şcoli, cerând soluţii pentru absenţele profesorilor, reparaţii la clădirile dărăpănate şi modificări ale platformei de înscriere la universităţi, potrivit The Guardian.

Dinamica protestelor elevilor a evoluat rapid şi acestea s-au transformat în ciocniri violente cu forţele de ordine, soldate cu numeroşi răniţi de ambele părţi, clădiri şi magazine distruse, incendii stradale şi alte pagube.

Sindicatele şi protestatarii antiguvernamentali din mişcarea "Gilets Jaunes” (Vestele Galbene) se alătură acum demonstraţiilor de stradă susţinute, pe fondul unei crize sociale tot mai acute legate de şcoli, precum şi de costul vieţii şi de serviciile publice.

Autorităţile au intensificat măsurile de securitate şi au impus restricţii asupra manifestaţiilor, după ce Franţa a cunoscut una dintre cele mai violente zile din ultimii ani la începutul acestei luni, când demonstraţiile, în mare parte paşnice, au fost marcate de jafuri, incendii şi acte de vandalism asupra clădirilor statului.

Senatul va dezbate săptămâna aceasta proiectul de lege propus de guvern privind "plata daunelor de către vandali". Legislaţia ar însemna că o persoană care protestează ar putea fi obligată să plătească până la 10.000 de euro pentru daune şi acte de vandalism, chiar dacă nu le-a provocat direct ea însăşi, în cazul în care continuă să manifesteze în apropiere sau făcea parte din acelaşi grup cu autorii. Proiectul de lege prevede, de asemenea, o utilizare mai intensă a dronelor deasupra protestelor.

Premierul Sebastien Lecornu a declarat că proiectul de lege, elaborat iniţial în urma ciocnirilor violente care au avut loc după victoria echipei Paris Saint-Germain asupra echipei Arsenal în Liga Campionilor la fotbal, în luna mai, este "absolut esenţial" în contextul jafurilor şi incendiilor înregistrate în timpul recentelor demonstraţii din întreaga Franţă.

Proiectul de lege apare într-un moment în care guvernul se străduieşte să ţină sub control criza actuală. Marine Le Pen, din cadrul partidului de extremă dreapta şi anti-imigraţie Adunarea Naţională (RN), şi-a consolidat statutul de favorită în alegerile prezidenţiale din primăvara viitoare, pe măsură ce încearcă să-şi întărească imaginea de susţinătoare a legii şi ordinii şi să-şi exprime sprijinul faţă de poliţie.

Le Pen, care a depus un recurs la cea mai înaltă instanţă din Franţa împotriva condamnării sale pentru deturnarea de fonduri ale Parlamentului European, şi-a lansat duminică campania prezidenţială în cadrul unui miting la Orleans, promiţând că "va restabili ordinea în Franţa".

Partidul RN a susţinut că proiectul de lege "Vandalilor trebuie să plătească" a fost iniţial ideea sa, iar Le Pen a declarat că se va asigura că pagubele aduse proprietăţilor vor fi plătite de către vandali.

Le Pen s-a adresat unei mulţimi entuziaste de peste 8.000 de persoane prezente la miting: "Vandalii vor plăti şi, dacă le va lua toată viaţa să plătească, atunci îşi vor petrece toată viaţa plătind".

Ea a adăugat: "Vom restabili statul de drept. Cine poate pretinde că există stat de drept atunci când hoardele vin să jefuiască şi să incendieze clădirile noastre?"

Eric Coquerel, din partidul de stânga radicală al lui Jean-Luc Melenchon, La France Insoumise, a declarat duminică că legea "Vandalii trebuie să plătească" ar însemna "sfârşitul demonstraţiilor de stradă" în Franţa, din cauza că oamenii nu ar mai dori să-şi asume riscul de a fi traşi la răspundere şi obligaţi să plătească până la 10.000 de euro pentru acte de vandalism pe care nu le-au comis.

Senatorul comunist Fabien Gay a declarat pentru canalul de televiziune parlamentar Public Senat: "Nicio manifestaţie nu ar mai putea avea loc în ţara noastră".

Într-o scrisoare deschisă adresată ziarului Le Monde, sindicatele de stânga şi Liga Franceză pentru Drepturile Omului au scris: "Această lege nedreaptă, care reprezintă un atac grav la adresa libertăţii de a manifesta, ar trebui abandonată, altfel se riscă un pas înapoi major pentru statul de drept".”

La protestele din weekendul care tocmai s-a încheiat s-a manifestat o furie generalizată împotriva lui Macron pentru interzicerea demonstraţiilor nesindicale pe care guvernul său le-a considerat "ilegitime" şi pentru îndepărtarea tuturor protestatarilor din centrele oraşelor.

Deşi Macron nu a instituit starea de urgenţă, guvernul şi autorităţile locale au impus restricţii asupra manifestaţiilor, inclusiv interdicţii privind adunările în faţa şcolilor şi manifestaţiile în centrele oraşelor, precum şi ore de stingere în unele localităţi şi perioade prelungite de reţinere în custodia poliţiei pentru numărul record de persoane arestate.

La demonstraţiile din acest weekend, mulţi au declarat că au ieşit în stradă pentru a apăra dreptul francezilor de a protesta. Protestele de stradă din Franţa, considerate o modalitate fundamentală prin care oamenii se pot face auziţi de un stat centralizat, au fost folosite în mod regulat pentru a exprima critici la adresa modificărilor legislative, de la schimbările privind pensiile până la căsătoria între persoane de acelaşi sex.

Lecornu se va întâlni luni cu reprezentanţii elevilor de liceu care protestează, în contextul în care guvernul se află sub presiune să răspundă cererilor acestora prin alocarea de fonduri şi efectuarea de reparaţii în şcoli, pentru a evita noi blocaje ale instituţiilor de învăţământ.