"Aroganţă pură": Indignare în Finlanda după ce Google a tăiat ilegal 250.000 de copaci pentru un centru de date

În spatele unui gard de sârmă se întinde o vastă rană deschisă în pământ. Înainte de sosirea companiei Google, acum câteva luni, se estimează că un sfert de milion de copaci ocupau cele 330 de hectare (815 acri) de pădure din apropierea oraşului Muhos, din zona rurală a nordului Finlandei. Acum au dispărut cu toţii.

După ce compania de tehnologie a defrişat ilegal întreaga zonă pentru a construi un centru de date – îndepărtând chiar şi stratul superior de sol –, tot ce a mai rămas este o întindere vastă de noroi brăzdată de urmele lăsate de utilaje, bălţi şi movile de pământ, rădăcini şi crengi. Locuitorii spun că apa maro care se scurge de pe şantier se varsă într-un pârâu care alimentează râul Oulujoki, potrivit The Guardian.

"Nu se termină. Continuă la nesfârşit", spune Mari Annala, ecologistă la Asociaţia Finlandeză pentru Conservarea Naturii (SLL), privind imaginile filmate cu drona ale fostei păduri din perimetru.

Cu 145 de noi centre de date aflate în diverse stadii de planificare, Finlanda s-a regăsit în prima linie a celei mai recente ofensive a companiilor din domeniul tehnologiei. Pe lângă stabilitatea sa relativă din punct de vedere geopolitic şi geologic şi abundenţa terenurilor, climatul răcoros o face deosebit de atractivă pentru reducerea costurilor energetice.

La începutul acestei luni, Autoritatea Finlandeză de Autorizare si Supraveghere (LVV) a ordonat companiei Google să oprească temporar lucrările la Muhos şi la un alt amplasament situat la aproximativ 100 km sud-est, în satul Otanmäki, după ce aceasta nu a reuşit să finalizeze evaluările de impact asupra mediului necesare înainte de defrişarea terenului. Vestea a stârnit un val de proteste şi o dezbatere naţională cu privire la rolul pe care, dacă este cazul, ar trebui să îl joace ţara în goana globală de a construi centre de date pentru a ţine pasul cu dezvoltarea rapidă a inteligenţei artificiale.

Recent, directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, şi-a cerut scuze pentru defrişările pădurilor, dar a susţinut că firma a acţionat "în conformitate cu cea mai bună înţelegere pe care o aveam asupra legislaţiei la momentul respectiv".

Muhos şi Otanmäki fac parte dintr-un proiect de infrastructură pentru AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, care a atras critici din partea lui Donald Trump, care ar prefera ca centrele să fie construite în SUA şi a solicitat public companiei să-şi reconsidere decizia. Este cel mai mare proiect de acest gen din istoria ţării nordice.

Guvernul finlandez, care a aplicat reduceri drastice ale cheltuielilor, a încurajat această investiţie. Luna trecută, când au fost anunţate planurile Google, premierul ţării, Petteri Orpo, a declarat că atragerea investiţiilor este o "prioritate absolută" şi că "valoarea economiei datelor depăşeşte cu mult investiţiile directe". El a afirmat că acordul cu Google va "aduce beneficii durabile pentru ambele părţi".

Însă dezvăluirile privind comportamentul necorespunzător al Google au stârnit îngrijorarea publicului cu privire la ceea ce înseamnă aceste acorduri pentru comunităţile din apropiere, pentru preţurile la energie ale gospodăriilor finlandeze şi pentru mediul natural al Finlandei, o sursă naţională de mândrie. Promovarea centrelor de date va deveni probabil o temă electorală cheie atunci când finlandezii se vor prezenta la urne în aprilie.

Pe lângă cei 250.000 de copaci tăiaţi la Muhos, Annala estimează că alţi 150.000 de copaci au fost tăiaţi la Otanmäki. Din cauza că acei copaci au fost tăiaţi ilegal, ea afirmă că lemnul provenit de la cele două amplasamente nu poate fi vândut fabricilor de prelucrare a lemnului.

Această acţiune a stârnit, de asemenea, întrebări cu privire la motivul pentru care sursele de energie regenerabilă ale Finlandei sunt utilizate pentru a alimenta corporaţii internaţionale.

Peste 93.000 de persoane au semnat o petiţie prin care se solicită o reglementare mai strictă a centrelor de date şi o taxă pentru a compensa comunităţile locale pentru daunele aduse mediului. De când a izbucnit scandalul, Orpo a descris ceea ce s-a întâmplat la Muhos drept un „duş rece”.

Hanna Halmeenpää, preşedinta consiliului de administraţie al SLL, a declarat că nu-i venise să creadă când a descoperit că Google încălcase legea. "La început nu mi-a venit să cred", a spus ea. "Nu am auzit niciodată ca vreo companie să fi făcut aşa ceva în Finlanda".

Ea a afirmat că sistemul se bazează în mare măsură pe încredere, iar Google a profitat de acest lucru. "Au cumpărat o suprafaţă vastă de teren şi au început pur şi simplu să o defrişeze, aşa, fără nicio explicaţie. Este o aroganţă pură şi este uimitor".

Viteza cu care s-au derulat evenimentele a şocat ţara, a spus ea. "Mulţi oameni urmăresc ştirile şi se întreabă unii pe alţii: «Ce se întâmplă acum? Ce putem face în privinţa asta? Şi trebuie oare să acceptăm toate aceste proiecte de centre de date în Finlanda?»"

Jussi Kangasharju, şeful catedrei de informatică de la Universitatea din Helsinki, a afirmat că, deşi centrele de date au creat un număr limitat de locuri de muncă, stimulând potenţial economia locală, beneficiile la nivel naţional au fost minime.

"Sincer, pentru Finlanda nu există beneficii", a declarat el. "Sunt companii internaţionale care deservesc clienţi internaţionali. Foarte puţine impozite pe profit ajung în Finlanda. În cele din urmă, centrele de date aduc foarte puţine beneficii altora, cu excepţia operatorului centrului de date".

În condiţiile în care legislaţia încă încearcă să ţină pasul, se observă o grabă de a demara proiectele cât mai repede posibil.

Unii solicită înfiinţarea unui organism centralizat care să coordoneze proiectele de centre de date, în loc să se lase o mare parte din procesul decizional în seama municipalităţilor, care sunt susceptibile să acorde prioritate nevoilor imediate ale zonei locale.

În Muhos şi Otanmäki, există persoane care susţin proiectele, precum şi locurile de muncă şi impozitele funciare pe care acestea le vor aduce în zona locală. Însă mulţi consideră că au fost dezavantajaţi de către municipalităţi.

Vesa Hyyryläinen, preşedintele districtului local SLL, a spus că ciocănitorile de munte care îşi făceau cuiburi în pădure au fost alungate. "Noi toţi, cei care ne ocupăm de conservarea naturii, suntem foarte îngrijoraţi de situaţia politică din Finlanda şi de politică în sine", a spus biologul şi expertul în vulturii pescari. "Mă întreb de ce trebuie să sacrificăm atât de mult din natura noastră. Ei cedează totul prea uşor".

El a spus, totuşi, că înţelege de ce autorităţile încearcă să atragă noi surse de investiţii şi locuri de muncă, având în vedere îmbătrânirea populaţiei din regiune. "Tinerii pleacă la Helsinki, Berlin şi Paris", a spus el. "Sunt atât de puţini oameni. Trebuie să facem sacrificii".

Veli-Matti Uski, directorul general al Ministerului Mediului, a declarat că guvernul "monitorizează evoluţia generală a sectorului [centrelor de date], [precum şi] aplicarea legislaţiei în vigoare şi este pregătit să propună modificări legislative, dacă va fi necesar".

Google a declarat că depune eforturi pentru a proteja calitatea apei la amplasamentul din Muhos şi că intenţionează să planteze copaci pe o suprafaţă de 130 de hectare în acea zonă. Ecologiştii susţin că această cifră este prea mică pentru a avea un impact real în comparaţie cu daunele provocate de tăierea copacilor.

Un purtător de cuvânt a declarat:

"Ne desfăşurăm activitatea în Finlanda de 15 ani şi ne-am străduit întotdeauna să respectăm sau să depăşim cerinţele de urbanism, mediu, sănătate şi siguranţă. După ce am primit scrisorile de la LVV pe 6 octombrie, am oprit lucrările pregătitoare la Muhos şi Kajaani [unde se află amplasamentul Otanmäki] şi am transmis un răspuns oficial către LVV prin care confirmăm acest lucru.

Vom respecta pe deplin solicitările LVV în această privinţă. Aşteptăm cu interes să menţinem un dialog activ şi deschis cu toate autorităţile pentru a consolida parteneriatul nostru cu Finlanda şi cu organizaţiile locale".