Lula a fost declarat câştigător al turului doi al alegerilor din Brazilia. Bolsonaro spune că va încerca să obţină anularea votului

Preşedintele brazilian de stânga, Luiz Inacio Lula da Silva, a fost declarat câştigător al turului al doilea al alegerilor prezidenţiale de duminică, asigurându-şi astfel un nou mandat, însă contracandidatul său de dreaptă, Flavio Bolsonaro, a respins rezultatul şi a afirmat că va încerca să obţină anularea votului.

Curtea Electorală Superioară l-a declarat pe Lula, în vârstă de 80 de ani, câştigător cu aproximativ 51,8% din voturi, faţă de aproximativ 48,2% pentru Bolsonaro, potrivit dpa.

Flavio Bolsonaro, senator şi fiul fostului preşedinte Jair Bolsonaro, a declarat că nu poate accepta rezultatul şi că va solicita anularea alegerilor din cauza unei decizii luate în ultimul moment de a prelungi programul de vot cu două ore.

Rezultatul a ridicat perspectiva unor noi tulburări politice în Brazilia, în urma unei noi înfrângeri electorale a dreptei.

În ianuarie 2023, susţinătorii furioşi ai lui Jair Bolsonaro, care refuzase şi el să accepte înfrângerea electorală, au luat cu asalt cartierul guvernamental din Brasilia.

Fostul preşedinte a fost condamnat ulterior la peste 27 de ani de închisoare pentru tentativă de lovitură de stat. De asemenea, i s-a interzis să ocupe funcţii publice, ceea ce l-a determinat pe fiul său, Flavio, să candideze în locul său.

Revenire istorică

Lula a încheiat primul tur de scrutin cu 45%, la două puncte procentuale în urma lui Flavio Bolsonaro. Mai mulţi experţi îl consideraseră, de asemenea, pe senatorul de dreaptă ca fiind uşor favorit în turul doi.

În schimb, Lula a devenit primul candidat la preşedinţie, de când Brazilia a reinstaurat alegerile prezidenţiale directe în 1989, care a reuşit să recupereze deficitul din primul tur şi să câştige turul doi. Odată cu această victorie, Lula ar putea deveni primul preşedinte brazilian ales democratic de patru ori. El va avea 81 de ani când îşi va prelua mandatul în ianuarie 2027, cu condiţia ca contestaţia lui Bolsonaro să nu aibă succes.

Victoria lui Lula a zădărnicit, de asemenea, eforturile taberei lui Bolsonaro de a orienta spre dreapta cea mai populată ţară şi cea mai mare economie din America Latină şi de a consolida legăturile cu administraţia preşedintelui american Donald Trump. Flavio Bolsonaro a dus o campanie electorală bazată pe o cooperare mai strânsă cu Washingtonul.

"Aceste alegeri au reprezentat o înfrângere pentru negarea realităţii", a declarat Lula cu vocea răguşită, în primele sale declaraţii adresate jurnaliştilor.

Ulterior, el a apărut în faţa a mii de susţinători entuziaşti pe bulevardul Paulista din Sao Paulo, în timp ce oamenii din toată Brazilia au ieşit în stradă pentru a sărbători realegerea sa.

Însă mulţi alţii au fost dezamăgiţi de rezultat, după ce speraseră la o victorie a lui Bolsonaro, ceea ce subliniază profundele diviziuni politice din cea mai mare ţară din America Latină.

Instanţa prelungeşte programul de vot

Flavio Bolsonaro a declarat că va contesta rezultatul pe motivul prelungirii programului de vot, spunând jurnaliştilor că nu poate accepta rezultatul.

Senatorul a calificat decizia drept "inacceptabilă".

Judecătorul Curţii Supreme Cristiano Zanin a dispus prelungirea votului până la ora 19:00 (22:00 GMT), în urma unor rapoarte privind problemele cu transportul public care afectau alegătorii.

Ordinul s-a aplicat la nivel naţional şi a venit ca urmare a unei solicitări din partea echipei de campanie a lui Lula.

Echipa de campanie a lui Bolsonaro a solicitat, de asemenea, prelungirea programului de votare, dar numai în anumite state în care, potrivit rapoartelor, ploile torenţiale, inundaţiile şi întreruperile de curent electric au perturbat procesul de votare.

Realizări sociale şi provocări economice

Aproximativ 159 de milioane de brazilieni aveau drept de vot la alegeri, mulţi dintre aceştia beneficiind de politicile sociale şi economice ale Partidului Muncitorilor (PT) de stânga al lui Lula.

Sub guvernarea sa, şomajul a scăzut la un nivel record, sărăcia s-a redus, iar salariul minim a crescut. De asemenea, Congresul a aprobat introducerea treptată a săptămânii de lucru de cinci zile, cu două zile libere.

De asemenea, s-a redus defrişarea din Amazon, cea mai mare pădure tropicală din lume.

Cu toate acestea, mulţi brazilieni au rămas nemulţumiţi de creşterea costului vieţii. Datoria publică ridicată, politicile de cheltuieli mari ale lui Lula şi un scandal legat de o presupusă fraudă privind pensiile au afectat guvernul său.

Ca urmare, preşedintele a avut dificultăţi în a-i convinge pe alegători doar pe baza bilanţului său, mulţi brazilieni sperând, în schimb, la revenirea familiei Bolsonaro la putere.

La fel ca în timpul mandatului său anterior, Lula va trebui să formeze majorităţi cu alte partide pentru a promova legi.

Un rol-cheie îi va reveni aşa-numitei "Centrão", o grupare formată în principal din partide conservatoare şi de centru, unite în mare măsură de interese politice şi regionale.

Securitatea publică a fost una dintre principalele teme ale campaniei electorale, organizaţiile criminale exercitând o influentă considerabilă în anumite părţi ale ţării.

Lula a declarat că intenţionează să înfiinţeze un Minister al Securităţii Publice, în timp ce Flavio Bolsonaro a promovat în campania electorală o abordare mai dură a criminalităţii, inclusiv planuri de construire a unor închisori de înaltă securitate, după modelul celor din El Salvador.

Împotriva tendinţei regionale

Victoria lui Lula înseamnă că Brazilia rămâne o contrapondere esenţială la tendinţa de dreaptă din America Latină.

De la revenirea lui Trump la Casa Albă, guverne de dreaptă au ajuns la putere în Bolivia, Chile şi Columbia.

De asemenea, Washingtonul şi-a intensificat cooperarea cu Venezuela după capturarea liderului autoritar al acesteia, Nicolas Maduro, de către armata SUA.

În timpul campaniei electorale, Lula s-a opus ideii ca Brazilia să devină mai dependentă din punct de vedere politic şi economic de Washington.

"Brazilia nu aparţine curţii niciunei ţări", a declarat el în cadrul dezbaterii generale a ONU.

Prin urmare, este probabil că relaţiile cu Trump să rămână dificile.

În ceea ce priveşte mediul, se aşteaptă ca Lula să-şi continue abordarea actuală privind protejarea Amazonului.

Deşi defrişările au scăzut semnificativ sub guvernarea sa, au fost demarate şi proiecte controversate de infrastructură, iar Brazilia rămâne departe de obiectivul său de a pune capăt defrişărilor până în 2030.