Alegerile parlamentare din Serbia: Vucic, învins de o alianţă electorală formată din profesori, medici, artişti şi studenţi

Liderul de dreaptă al Serbiei, Aleksandar Vucic, a recunoscut înfrângerea în urma alegerilor parlamentare extrem de disputate de duminică, proiecţiile indicând o victorie decisivă a opoziţiei, reprezentată de Lista Studenţilor.

Anunţul lui Vucic a fost întâmpinat cu o explozie de sărbătoriri pe străzile din Belgrad. Coloane de maşini au străbătut capitala sârbă, şoferii claxonând, în timp ce mulţimi formate în principal din tineri s-au adunat în faţa unui magazin universal din centrul oraşului pentru a sărbători victoria opoziţiei, potrivit dpa.

Vucic, candidatul la funcţia de prim-ministru al Partidului Progresist Sârb (SNS), aflat la putere, a recunoscut victoria opoziţiei într-un discurs adresat echipei sale de campanie din Belgrad, citând rezultatele prognozate.

Opoziţia condusă de studenţi a câştigat între 135 şi 140 din cele 250 de locuri din Parlament, a spus el. Acest lucru i-ar asigura opoziţiei o majoritate absolută, permiţându-i să formeze un guvern fără parteneri de coaliţie.

Grupul de monitorizare a alegerilor CRTA a estimat că Lista Studenţilor a obţinut 51,5% din voturi, comparativ cu 40,4% pentru SNS. Directorul de programe al CRTA, Raša Nedeljkov, a declarat într-o conferinţă de presă că niciun alt partid nu a obţinut suficiente voturi pentru a intra în parlament.

Conform legislaţiei electorale din Serbia, partidele trebuie să obţină cel puţin 3% din voturi pentru a intra în Parlament, în timp ce pentru partidele care reprezintă minorităţile etnice se aplică un prag electoral mai mic, de 1%.

Alegerile sunt considerate un referendum asupra lui Vucic

Alegerile de duminică au înregistrat o prezenţă record la vot, potrivit CRTA, care a estimat participarea la 67,8% la ora 19:00, cu o oră înainte de închiderea urnelor. Spre comparaţie, prezenţa la vot la alegerile parlamentare din decembrie 2023 a fost de 58,8%.

Alegerile au fost considerate pe scară largă un referendum asupra conducerii lui Vucic.

În vârstă de 56 de ani, acesta a dominat scena politică sârbă încă din 2012, ocupând diverse funcţii de putere. Criticii îl acuză de corupţie şi de legături cu crima organizată.

Vucic, care a ocupat funcţia de preşedinte între 2017 şi 2026, după ce anterior fusese prim-ministru, a demisionat din funcţia de şef al statului la sfârşitul lunii septembrie, în speranţa de a reveni la funcţia de prim-ministru în cazul în care partidul său ar fi câştigat alegerile.

Principalul său adversar a fost Lista Studenţilor, care a luat naştere în urma protestelor declanşate de prăbuşirea acoperişului unei gări din oraşul Novi Sad, din nordul ţării, în noiembrie 2024, accident în care şi-au pierdut viaţa 16 persoane.

Criticii au atribuit dezastrul corupţiei şi neglijenţei guvernului, ceea ce a declanşat aproape doi ani de proteste conduse de studenţi, care au mobilizat segmente largi ale societăţii sârbe şi au alimentat cererile de schimbare politică.

Mişcarea studenţească prezintă profesionişti de seamă

În ciuda numelui său, Lista Studenţilor nu include aproape deloc studenţi. Aceasta a fost alcătuită de o mişcare fără organe de conducere formale, care ia decizii prin intermediul adunărilor de la bază.

Candidaţii săi sunt în principal profesori universitari, medici şi artişti, lista fiind condusă de respectatul cardiolog Ilija Srđanović din Novi Sad.

Programul concis al mişcării, format din 11 puncte, promite să restabilească statul de drept şi democraţia şi să combată corupţia şi crima organizată.

Relaţiile cu UE şi Rusia sunt în joc

Alegerile ar putea avea, de asemenea, implicaţii de anvergură pentru relaţiile Serbiei cu Uniunea Europeană şi Rusia.

Vucic a căutat de mult timp să menţină un echilibru între relaţiile cu UE, Statele Unite, Rusia şi China, păstrând relaţii strânse cu Moscova în ciuda ambiţiilor Serbiei de a adera la blocul comunitar.

Serbia a refuzat să adopte sancţiunile UE împotriva Rusiei în urma invaziei acesteia în Ucraina, în timp ce negocierile sale de aderare la UE, aflate în desfăşurare din 2014, au stagnat în mare măsură pe fondul îngrijorărilor legate de regresul democratic.

Mişcarea studenţească a evitat să adopte o poziţie clară cu privire la aderarea la UE, concentrându-se în schimb pe combaterea corupţiei, consolidarea democraţiei şi restabilirea statului de drept.