Lupoaica, Piaţa Roma, Pasajul Latin, împăratul Traian - Bucureştiul se întoarce la origini

Centrul Vechi al Bucureştiului capătă o faţă nouă, edilii Capitalei inaugurând în ultimele zile câteva obiective care tind să schimbe faţa zonei. O primă mutare a fost readucerea statuii Lupoaicei la vechiul ei amplasament în capul străzii Lipscani, iar acea zonă a fost denumită Piaţa Roma.
Intersecţia străzii Lipscani cu Piaţa Sf. Gheorghe la începutul sec. XX (wikipedia.org)
Bogdan Costea
01.05.2012

Centrul Vechi al Bucureştiului capătă o faţă nouă, edilii Capitalei inaugurând în ultimele zile câteva obiective care tind să schimbe faţa zonei. O primă mutare a fost readucerea statuii Lupoaicei la vechiul ei amplasament în capul străzii Lipscani, iar acea zonă a fost denumită Piaţa Roma. În continuarea acesteia, a fost reabilitat Pasajul Pietonal Lipscani, redenumit Pasajul Latin, care a fost înzestrat cu două basoreliefuri decorative reprezentând elemente ale istoriei României de la daci şi romani până la Constantin Brâncoveanu.

Cea mai recentă „redecorare” a zonei a avut loc prin dezvelirea statuii împăratului Traian, realizată în urmă cu câţiva ani de sculptorul Vasile Gorduz, amplasată de municipalitate pe treptele exterioare ale Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR). Realizarea statuii împăratului Traian s-a încheiat la iniţiativa Primăriei Capitalei şi la recomandarea academicianului Răzvan Theodorescu, iar amplasarea acesteia pe Calea Victoriei face parte dintr-o operaţiune amplă de amenajare a spaţiilor publice, din cadrul programului "Calea Victoriei-traseu cultural".

Primarul general a arătat că prezentarea simbolică a împăratului Traian, cu elementele artistice elocvente ale simbolurilor dacice, pe care maestrul Vasile Gorduz a realizat-o, este o împlinire a proiectului pe care l-a început în urmă cu doi ani, pornind de la Piaţa Roma. Edilul şef a adăugat că alte elemente de design urban şi monumental vor împodobi în următoarea perioadă zona Centrului istoric, atât de dragă bucureştenilor şi turiştilor, deopotrivă.

Academicianul Răzvan Theodorescu a arătat importanţa simbolisticii monumentului împăratului Traian, care realizează "întâlnirea între latinitate şi creştinism, cei doi piloni ai poporului român". "Vom avea, de-acum, pe treptele Muzeului Naţional de Istorie, un simbol al naţiunii noastre. Metafora aceasta îl reprezintă pe cel mai longeviv împărat roman, pe cel mai iubit împărat roman, pe Optimus Princeps, care înseamnă «fruntaşul cel mai bun»", a declarat Răzvan Theodorescu.

Statuia face parte dintr-un tiraj de trei lucrări realizate de artist, din care un exemplar se află la Sevilla, iar celălalt la Roma, în faţa Accademia di România.

Vasile Gorduz (1931 - 2008) a fost un cunoscut sculptor român şi profesor universitar la catedra de sculptură a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. Monumentul lui Gorduz are o înălţime de 2,15 metri, transpus în material definitiv bronz, îl reprezintă pe împăratul Traian, simbol al latinităţii poporului român, în postura impunătoare, stând în picioare şi ţinând în braţe Lupoaica Romei - element reprezentativ. Masa totală a lucrării e de aproximativ 500 de kilograme.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor