Londra şi aliaţii săi cer Moscovei să accepte “dovezile convingătoare” în atacul cu Novicioc
alte articole
Marea Britanie, cu sprijinul puternic al aliaţilor săi, a condamnat Rusia la Consiliul de Securitate al ONU (CSONU) în legătură cu atacul chimic lansat la începutul acestui an împotriva unui fost spion rus şi a fiicei acestuia pe teritoriu britanic. Londra a cerut Moscovei să accepte “dovezile convingătoare în această crimă”.
Londra a cerut joi întâlnirea de urgenţă a CSONU pentru a-i informa pe membrii acestuia de mandatele de arestare pe care le-a emis miercuri împotriva a doi cetăţeni ruşi suspectaţi de implicare în atacul asupra lui Serghei Skripal şi a fiicei acestuia Iulia, potrivit RFE/RL.
Ambasadorul britanic la ONU, Karen Prices, a declarat în timpul sesiunii că, după “activitatea minuţioasă şi metodică” a procurorilor şi a agenţiilor de poliţie, independent, guvernul londonez a concluzionat că “există suficiente dovezi pentru a-i acuza pe cei doi cetăţeni ruşi” de conspiraţie pentru a comite omor, tentativă de omor, utilizarea şi posesia agentului chimic Novicioc şi pentru alte infracţiuni.
În 5 septembrie, Marea Britanie a depus plângere în absenţă împotriva celor doi bărbaţi identificaţi ca Aleksandr Petrov şi Ruslan Boşirov, deşi se presupuse că numele nu sunt reale. De asemenea, se crede că cei doi sunt agenţi ai Serviciului de Informaţii al Armatei ruse (GRU).
Moscova a negat orice implicare în incidentul Skripal.
“Toţi cei prezenţi aici, şi cei care ascultă în întreaga lume, ar trebui să fie speriaţi de descoperirile acestei investigaţii”, a afirmat ambasadorul american la ONU, Nikki Haley, făcând referire la ancheta britanică asupra atacului din oraşul Salisbury.
Înaintea acestei sesiuni CSONU, liderii din Marea Britanie, SUA, Franţa, Germania şi Canada au afirmat că susţin concluziile autorităţilor britanice că otrăvirea a fost “aproape cu siguranţă aprobată la nivel guvernamental înalt” în Rusia.
Într-o declaraţie comună, aceşti lideri au susţinut că au “încredere deplină” în evaluarea britanicilor, potrivit cărora cei doi suspecţi sunt ofiţeri GRU şi au cerut Rusiei să furnizeze informaţii depline cu privire la programul său legat de substanţa toxică Novicioc.
Declaraţia a fost semnată de premierul britanic Theresa May, preşedintele american Donald Trump, omologul francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel şi premierul canadian Justin Trudeau.
Acuzaţiile împotriva Moscovei au reiterat ceea ce mulţi în Occident au declarat anterior despre cazul Skripal – şi anume că acţiunea ar fi fost aprobată la nivelul conducerii guvernului rus.
Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a negat din nou acuzaţiile, declarând Consiliului de Securitate al ONU că nu a auzit nimic nou din partea reprezentantului britanic şi că acuzaţiile împotriva Moscovei sunt un “cocktail de fapte nefondate şi false”.
“Am sperat că vom auzi astăzi ceva concludent, ceva care să arunce lumină asupra incidentului. Din păcate... în discursul de astăzi am auzit acelaşi set de minciuni”, a declarat oficialul rus despre ceea ce a numit a fi o “investigaţie motivată politic”.
Alţi câţiva membri ai CSONU s-au alăturat aliaţilor occidentali pentru a condamna atacul chimic, deşi nu au numit Rusia în mod specific.
Serghei Skripal şi fiica sa Iulia au fost găsit inconştienţi în 4 martie pe o bancă în oraşul sudic britanic Salisbury. Ei au fost grav bolnavi, însă ulterior şi-au revenit în întregime după ce au petrecut câteva săptămâni în spital.
Oficiali britanici au afirmat că cei doi au fost otrăviţi cu Novicioc, o armă chimică de nivel militar ce a fost dezvoltată în fosta Uniune Sovietică, şi au învinuit guvernul preşedintelui rus Vladimir Putin pentru atac.
De asemenea, poliţia britanică a legat atacul din Salisbury de un incident separat de otrăvire cu Novicioc, care a avut loc în 30 iunie în localitatea învecinată Amesbury, ce a dus la moartea unei femei în vârstă de 44 de ani. Rusia a negat implicarea şi în acest caz.
După otrăvirea lui Skripal, Marea Britanie şi câţiva dintre aliaţii săi au decis să expulzeze peste 140 de diplomaţi ruşi, administraţia preşedintelui american Donald Trump expulzând 60 de diplomaţi ruşi, iar Londra, 23. Pe de altă parte, Kremlinul a răspuns cu expulzarea a zeci de diplomaţi străini şi a cerut Marii Britanii să îşi restrângă misiunea diplomatică din Rusia.
Relaţiile dintre Moscova şi Occident s-au deteriorat la niveluri întâlnite doar imediat după Războiul Rece din cauza unor probleme precum anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014, rolul acesteia în războaiele din Siria şi estul Ucrainei, precum şi presupusul amestec în alegerile prezidenţiale din SUA din 2016 şi în alte alegeri din Europa.