Lockdown-urile COVID au generat costuri uriaşe pentru sănătate şi economie [Studiu suedez]

Impunerea unor măsuri restrictive de izolare în timpul pandemiei COVID-19 a dus la o mortalitate excesivă mai mare în naţiunile care au adoptat măsurile şi, în acelaşi timp, a afectat economiile acestora, potrivit unui studiu suedez recent.

Publicat în revista Economic Affairs la 11 februarie, studiul - care a analizat efectele economice şi de sănătate ale lockdown-urilor COVID în Suedia - a constatat că politicile mai puţin restrictive ale acestei ţări au dus la o mortalitate excesivă mai mică în comparaţie cu multe naţiuni europene care au impus reguli de izolare mai stricte. Suedia a suferit, de asemenea, un impact negativ mai mic asupra creşterii produsului intern brut (PIB) în perioada pandemiei.

Cercetătorii au concluzionat că mulţi factori de decizie politică au făcut două greşeli esenţiale:

"În primul rând, au introdus măsuri de izolare prea stricte şi au avut efecte pozitive neglijabile asupra sănătăţii, în ciuda dovezilor disponibile la momentul respectiv care indicau beneficiile limitate ale unor astfel de măsuri de amploare.

În al doilea rând, au răspuns la încetinirea activităţii economice cu politici fiscale şi monetare excesiv de expansioniste."

Cercetătorii au analizat excesul de mortalitate în Suedia între ianuarie 2020 şi iulie 2022, comparându-l cu cel din alte naţiuni europene din grupul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

"Suedia şi celelalte ţări nordice au avut printre cele mai scăzute rate cumulative de mortalitate excesivă dintre toate ţările europene spre sfârşitul perioadei de eşantionare", au constatat aceştia. "Ţări precum Finlanda şi Norvegia, cu cea mai mică rată medie de lockdown, prezintă cel mai mic exces de mortalitate, afişând de fapt o rată negativă a excesului de mortalitate".

"Suedia, care a rămas în urma altor ţări în martie 2020 în ceea ce priveşte introducerea măsurilor de izolare şi apoi a avut în mare parte o rată medie de izolare, are una dintre cele mai scăzute rate de mortalitate excesivă cumulată spre sfârşitul pandemiei".

Naţiunile care au impus măsuri de izolare mai stricte nu au avut o rată de mortalitate excesivă mai mică, se arată în studiu.

De exemplu, închiderea şcolilor a fost probabil o "politică ineficientă", din cauză că copiii au fost "relativ puţin afectaţi de Covid-19 şi nu au fost o sursă majoră de răspândire a virusului".

Dintre cele 20.000 de decese înregistrate în Suedia în timpul pandemiei, doar 21 de persoane au avut vârste mai mici de 19 ani, chiar dacă toate şcolile primare au rămas deschise pe toată durata pandemiei, se arată în studiu.

Implicaţii economice

Dintre efectele economice, s-a observat un "model negativ clar" în ceea ce priveşte ratele de creştere a PIB-ului între 2019 şi 2021.

"Ţările cu o rată de lockdown mai mare au afişat o creştere economică mai slabă".

S-a constatat că Suedia se descurcă mai bine decât altele.

"Suedia, cu o rată medie de lockdown de 39 pentru 2020-21, prezintă o creştere cumulată slabă a PIB-ului de 3% în cei doi ani 2020-21. În comparaţie cu o rată medie anuală de creştere pre-pandemică de 2,6%, economia suedeză a pierdut aproximativ un an de creştere", se arată în studiu. Cu toate acestea, "ţările cu o rată de lockdown mai mare au pierdut între unul şi trei ani de creştere economică".

"Cu alte cuvinte, economia suedeză a fost afectată ca urmare a pandemiei, dar a fost totuşi posibil să se menţină o rată de creştere pozitivă prin evitarea măsurilor de izolare mai severe aplicate în alte ţări".

Măsurile de izolare au avut, de asemenea, un impact fiscal. Deficitul bugetar al Suediei datorat restricţiilor COVID-19 a fost mai mic de 3 la sută din PIB-ul său. Naţiunile cu măsuri de izolare mai severe au avut un deficit mai mare. De exemplu, Marea Britanie a avut un deficit bugetar de 27%, Italia de 17%, iar Franţa de 16%.

După pandemie, Suedia avea o rată a datoriei raportată la PIB de 36% la sfârşitul anului 2021, cu puţin mai mare decât cea de 35% de dinaintea pandemiei. La sfârşitul anului 2022, aceasta scăzuse la 34%.

În schimb, raportul datorie/PIB al Franţei după pandemie a fost mai mare decât cel cu care s-a confruntat Grecia în 2009, la începutul crizei europene a datoriilor.

"Este posibil ca măsurile fiscale expansioniste fără precedent să fi fost necesare pentru a sprijini întreprinderile şi gospodăriile în timpul pandemiei şi a blocajelor", se arată în studiu. "Cu toate acestea, costul fiscal al acestor măsuri a devenit extrem de ridicat în acele ţări care au optat pentru o rată de izolare mai mare".

Cercetătorii au recomandat ca orice răspuns la o criză pandemică în viitor "să se concentreze şi pe perspectiva pe termen lung".

"Nu suntem cu toţii morţi pe termen lung - mulţi trebuie să trăiască cu consecinţele răspunsului la criza pandemică. Este esenţial ca politicile de criză să nu cauzeze mai mult rău decât bine".

Cercetarea a fost realizată de Frederick N.G. Andersson şi Lars Jonung, doi profesori de la Universitatea Lund din Suedia.

Andersson este un macroeconomist specializat în tranziţii economice pe termen lung, iar Jonung este profesor emerit la Departamentul de Economie al acestei universităţi şi a fost preşedinte al Consiliului suedez de politică fiscală în perioada 2012-2013.

Alte studii

Totodată, alte studii au detaliat, la rândul lor, daunele legate de lockdown-uri.

Un raport publicat anul trecut de centrul de reflecţie Centre of Social Justice (CSJ) a constatat că pandemia COVID-19 a fost "dinamita" care a deschis "prăpastia dintre cei care se descurcă şi cei blocaţi la limita de jos" în Marea Britanie.

"În timpul lockdown-ului: apelurile la o linie telefonică de ajutor pentru abuzuri domestice au crescut cu 700%; sănătatea mintală a tinerilor a crescut de la unul din nouă la unul din şase; absenţele şcolare grave au crescut cu 134%", a susţinut raportul.

În plus, "aproximativ cu 86% mai multe persoane au căutat ajutor pentru dependenţe; deţinuţii au fost închişi mai mult de 22 de ore pe zi, iar o familie a rămas fără adăpost la fiecare trei minute".

Într-un interviu acordat anul trecut lui Bill Maher, Scott Galloway, profesor de marketing la Stern School of Business din cadrul Universităţii din New York, a recunoscut că decizia sa de a milita pentru politici de închidere mai dure în timpul pandemiei COVID-19 a fost greşită.

"Am fost în consiliul de administraţie al şcolii copiilor mei în timpul COVID. Am vrut o politică de izolare mai dură şi, în retrospectivă, am greşit. ... Daunele aduse copiilor prin faptul că au fost ţinuţi mai mult timp în afara şcolii au fost mai mari decât riscul".