Primele schimbări în Justiţie. CSM şi-a ales noua conducere

UDPATE. Judecatorul Mircea Aron a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Luminiţa Palade în funcţia de vicepreşedinte al instituţiei.

Deciziile au fost luate cu o largă majoritate de voturi, 18 voturi "pentru" şi unul "împotrivă", în contextul în care cei doi au fost singurii candidaţi pentru aceste funcţii.

"Vrem să continuăm lucrurile bune şi să îndreptăm lucrurile care, să zicem, nu au mers. (...) Am pedalat totuşi pe apărarea independenţei, pe colaborarea cu instituţiile din sistem cu care suntem în legătură prin forţa Constituţiei şi a legilor (...). M-am referit la integritate, la transparenţă, la eficienţă. Avem în curs de derulare chestiuni destul de tehnice pe care este bine uneori să le însuşeşti", a declarat Mircea Aron la finalul şedinţei CSM, potrivit Agerpres.

Noul şef CSM a adăugat că a abordat în proiectul său, care va fi îmbunătăţit, şi situaţia Institutului Naţional al Magistraturii şi a Inspecţiei Judiciare.

"Este un an greu, cu foarte multe proceduri de numire în funcţii de conducere, de avizare consultativă în funcţii de conducere, de alegeri CSM. Un an în care trebuie să continuăm reforma de întărire a integrităţii în justiţie şi îmi doresc să conlucrăm în condiţii de transparenţă", a completat Luminiţa Palade.

* * *

Tot în cadrul şedinţei de astăzi va fi prezentat şi raportul de activitate al CSM pe anul 2015, când instituţia s-a aflat sub conducerea preşedintelui Marius Tudose şi a vicepreşedintelui Bogdan Gabor.

Înainte de votul plenului, candidaţii la şefia CSM vor trebui, potrivit Agerpres, să prezinte un proiect managerial în care îşi exprimă viziunea referitoare la gestionarea competenţelor Consiliului şi rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar şi proiectele aflate în derulare.

Viziunea judecătorul Mircea Aron

Candidatul la funcţia de preşedinte CSM, judecătorul Mircea Aron, afirmă, în proiectul de candidatură, că instituţia trebuie să gestioneze în cele mai bune condiţii de transparenţă şi corectitudine procedurile privind numirea în funcţii de conducere la ÎCCJ, Parchetul General şi DNA.

Potrivit judecătorului, o prioritate a CSM în 2016 ar trebui să fie sesizarea Parlamentului cu propunerile de modificare a legilor Justiţiei elaborate de Consiliu, în baza unei analize serioase a nevoilor sistemului şi care au făcut obiectul consultărilor cu instanţele de judecată, cu ÎCCJ, MP, INM.

"Propunerile aprobate de plenul CSM sunt expresia preocupării pentru consolidarea independenţei justiţiei, creşterea calităţii actului de justiţie şi îmbunătăţirea organizării sistemului judiciar, în contextul profundei reforme a legislaţiei înfăptuite prin adoptarea celor 4 coduri. (...) Plenul CSM a constatat că nevoile sistemului s-au modificat în cei 11 ani de la elaborarea şi aplicarea legilor justiţiei", precizează el.

Mircea Aron mai arată că o altă propunere punctuală care a stat în atenţia membrilor Consiliului este aplicarea din 2017 a dispoziţiei art.136 din Legea 304/2004 potrivit căreia atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la bugetul instanţelor să fie preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Aron subliniază necesitatea ca, printr-o comunicare mai intensă cu comisiile juridice ale Parlamentului, împreună cu Ministerul Justiţiei, să fie deblocate modificările articolelor din Codul de procedură penală şi Codul penal, determinate de deciziile de neconstituţionalitate ale CCR.

"Nu este rezonabil ca acte de importanţa Codurilor, destinate publicului larg, să poarte ani în şir, în dreptul a numeroase articole, menţiunea de 'neconstituţional' ", a declarat judecătorul.

În opinia magistratului, o componentă importantă a activităţii CSM va rămâne cooperarea cu Comisia Europeană în cadrul MCV, el subliniind că ar fi nevoie de o coordonare mai strânsă şi un mesaj unitar cu MJ, ÎCCJ şi MP în comunicarea cu oficialii europeni, astfel încât informarea să nu fie distorsionată.

Viziunea Luminiţei Palade

Candidatul la funcţia de vicepreşedinte al CSM, Luminiţa Palade, consideră că se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraţilor în funcţii de conducere şi de execuţie.

"În anul 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat Ministerului Justiţiei propuneri de modificare a textelor Legii 304/ 2004 în ceea ce priveşte evaluarea şi promovarea magistraţilor. Concomitent, a fost modificat Regulamentul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor. Procesul nu a fost finalizat. Întrucât procesul de modificare legislativă este de lungă durată şi impredictibil, se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraţilor în funcţii de conducere şi funcţii de execuţie", se arată în proiectul Luminiţei Palade.

Magistratul consideră că apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale a magistraţilor constituie un reper fundamental al activităţii CSM. Astfel, consolidarea Inspecţiei Judiciare este apreciată ca fiind "o prioritate zero" a CSM.

"Inspecţia Judiciară trebuie sprijinită în ocuparea, în condiţii de transparenţă şi egalitate de şanse, a posturilor de inspector vacante. (...) Independenţa Inspecţiei Judiciare este dublată, în egală măsură, de responsabilitate, astfel încât derapajele şi vulnerabilităţile sistemului judiciar să fie îndreptate cu bună credinţă şi eficient", arată Luminiţa Palade.

Printre priorităţi se mai numără întărirea integrităţii sistemului judiciar, calitatea şi transparenţa actului de justiţie, o politică de resurse umane corelată cu încărcătura de dosare pe parchete şi instanţe de judecată şi stabilizarea personalului acestora.

Referitor la independenţa sistemului judiciar, în document se arată că ultimul raport MCV a invitat România "să efectueze o evaluare globală a procedurilor de numire în funcţii de conducere în cadrul magistraturii, astfel încât până în luna decembrie 2015 să existe în acest sens proceduri clare şi detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".