Lira turcească o ia la vale. Ankara ridică dobânda overnight la 1,024% pentru a opri panica

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan în Ankara, 26 iunie 2012
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan în Ankara, 26 iunie 2012 (ADEM ALTAN / AFP / GettyImages)

În urmă cu o săptămână, lira turcească, ce a stat la un nivel stabil o bună perioadă în ciuda unei serii fără precedent de noi controale de capital şi vânzare de dolari, a suferit o alunecare puternică în momentul în care autorităţile au pierdut pentru scurt timp controlul monedei, indicele USDJPY crescând de la nivelul de 6,85 până la 7,00.

Şi, după ce şi-a revenit în zilele următoare, şi-a reluat deriva treptată în jos, amintind analiştilor de o situaţie similară petrecută în vara anului 2018, când lira s-a scufundat până în momentul în care Banca Centrală a intervenit crescând costurile de finanţare în încercarea de a zdrobi tranzacţiile short.

Destul de sigur, cum Turcia cheltuie resurse substanţiale pentru a vinde şi a menţine indicele TRY la nivelul dorit, peste noapte Turcia a recurs la o opţiune cvasi-nucleară, ridicând surprinzător rata dobânzii overnight pentru lira turcă în tranzacţiile swap pe piaţa din Londra, care iniţial a crescut până la 280%, marţi, de la 6,8% pe 29 iulie, potrivit datelor Refinitiv, înainte de a exploda până la 1024 bps, o valoare record.

Băncile turceşti reduseseră anterior finanţarea pieţei de swap din Londra, făcând în mod efectiv o "shortare" a lirei, pentru a reduce căderile. Mişcarea de panică de astăzi urmăreşte vânzările mari de dolari făcute de către băncile de stat săptămâna trecută, care au scurs lichiditatea lirei pe măsură ce tranzacţiile se decontează, a declarat Bloomberg citând doi traderi.

Inutil de spus că, pentru ca Turcia să recurgă la astfel de măsuri draconice în care naţionalizează efectiv piaţa valutară, implică faptul că economia sa este pe punctul de a se prăbuşi, o perspectivă reafirmată peste noapte de FT care scrie că sectorul turistic al Turciei - o sursă cheie de creştere economică - continuă să nu obţină profit din cauza pandemiei de virus Wuhan.

Această strivire a sectorului turistic al Turciei vine într-un moment în care preşedintele Recep Tayyip Erdogan a căutat cu disperare să asigure populaţia (şi investitorii străini foarte necesari) că totul este bine, ducând la o scădere accentuată a ratelor dobânzii şi lăudând măsurile luate pentru a bloca „atacurile răutăcioase” asupra lirei turceşti. Aceşti paşi, a spus el, au dus la „consolidarea sistemului imunitar al economiei noastre împotriva turbulenţei globale”.

Acest lucru nu ar putea fi departe de modul în care majoritatea economiştilor percep imaginea economiei Turciei. Prăbuşirea turismului, ca urmare a pandemiei virusului Wuhan, a lăsat o gaură în finanţele ţării. Investitorii străini au plecat scoţând un volum mare de fonduri din obligaţiunile şi acţiunile în monedă locală ale ţării în ultimele 12 luni.

În faţa acestor scurgeri de capital şi încredere, Turcia a scos anul acesta zeci de miliarde de dolari din rezerve, încercând să menţină un curs stabil al monedei, o mişcare care marchează o breşă într-o politică de două decenii de a permite un curs fluctuant. Însă ca un semn că aceste eforturi au un impact dur asupra finanţelor, lira s-a aruncat spre un nivel record faţă de dolar, chiar când autorităţile au cheltuit miliarde încercând să o apere.

Acum, se pare că Turcia rămâne fără rezerve pe care să le vândă pentru a stabiliza lira şi, în schimb, recurge la opţiunea nucleară, pe care o poate folosi pentru a zdrobi tranzacţiile short, dar care, pe termen lung, va vătăma economia turcească şi va accelera căderea ei.