Liderii UE susţin Danemarca după ce Trump a numit un trimis special al SUA în Groenlanda

Danemarca a declarat luni că îl va convoca pe ambasadorul SUA după ce preşedintele Donald Trump a numit un trimis special în Groenlanda, care a promis imediat că va face din teritoriul autonom danez „o parte a SUA”, relatează France24.

De la revenirea la Casa Albă în ianuarie, Trump a afirmat în repetate rânduri că SUA au nevoie de insula arctică bogată în resurse din motive de securitate şi a refuzat să excludă utilizarea forţei pentru a o securiza.

Duminică, Trump l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, trimis special în Groenlanda.

Ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, a declarat luni că este „profund indignat” de această măsură şi a avertizat Washingtonul să respecte suveranitatea Danemarcei, UE oferindu-şi ulterior „solidaritatea deplină”.

Într-o postare pe platforma sa de socializare Truth Social, Trump a afirmat că Landry înţelege „cât de importantă este Groenlanda pentru securitatea noastră naţională şi va promova cu tărie interesele ţării noastre pentru siguranţa, securitatea şi supravieţuirea aliaţilor noştri şi, de fapt, a întregii lumi”.

Landry i-a răspuns direct lui Trump într-o postare pe X: „Este o onoare să vă servesc în această funcţie voluntară pentru a face din Groenlanda o parte a SUA”.

Ministrul danez de externe a declarat pentru postul de televiziune TV2 că numirea şi declaraţiile sunt „total inacceptabile” şi a afirmat că ministerul său va chema ambasadorul SUA în zilele următoare „pentru a obţine o explicaţie”.

„Atâta timp cât avem un regat în Danemarca format din Danemarca, Insulele Feroe şi Groenlanda, nu putem accepta ca unii să ne submineze suveranitatea”, a afirmat el.

Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, şi prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, au afirmat într-o declaraţie comună: „Nu poţi anexa o altă ţară. Ne aşteptăm la respectarea integrităţii teritoriale comune.”

Într-o postare pe Facebook adresată groenlandezilor, Nielsen a spus că numirea unui trimis special nu a schimbat nimic pentru groenlandezi.

„Noi vom decide singuri viitorul nostru. Groenlanda este ţara noastră. Groenlanda aparţine groenlandezilor”, a scris el.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, au subliniat pe reţelele de socializare că integritatea teritorială şi suveranitatea sunt „principii fundamentale ale dreptului internaţional”.

„Aceste principii sunt esenţiale nu numai pentru Uniunea Europeană, ci şi pentru naţiunile din întreaga lume. Suntem pe deplin solidari cu Danemarca şi cu poporul groenlandez”, au scris ei pe X.

Majoritatea celor 57.000 de locuitori ai Groenlandei doresc să devină independenţi de Danemarca, dar nu doresc să devină parte a Statelor Unite, potrivit unui sondaj de opinie realizat în ianuarie.

Liderii Danemarcei şi Groenlandei au insistat în repetate rânduri că vasta insulă nu este de vânzare şi că îşi va decide singură viitorul.

Lokke Rasmussen a declarat că numirea confirmă interesul continuu al Statelor Unite pentru Groenlanda.

„Cu toate acestea, insistăm ca toată lumea – inclusiv SUA – să respecte integritatea teritorială a Regatului Danemarcei”, a declarat el într-un comunicat trimis prin e-mail către AFP.

SUA consideră că Groenlanda, situată între America de Nord şi Europa, îi poate oferi un avantaj economic faţă de rivalii săi din regiunea arctică.

Insula dispune de minerale rare neexploatate şi ar putea juca un rol vital pe măsură ce gheaţa polară se topeşte şi apar noi rute maritime.

Poziţia Groenlandei o plasează, de asemenea, pe cea mai scurtă rută pentru rachete între Rusia şi Statele Unite.

SUA au baza militară Pituffik în Groenlanda şi au deschis un consulat pe insulă în iunie 2020.

În august, Danemarca a convocat însărcinatul cu afaceri al SUA după ce cel puţin trei oficiali americani apropiaţi de Trump au fost văzuţi în capitala Groenlandei, Nuuk, încercând să afle ce părere au oamenii despre aprofundarea relaţiilor cu SUA.

Hotărârea lui Trump de a prelua Groenlanda a uimit Danemarca, un alt membru al NATO care a luptat alături de America în războaiele din Afganistan şi Irak.

În ianuarie, Copenhaga a anunţat un plan de 2 miliarde de dolari pentru a-şi consolida prezenţa militară în regiunea arctică.