Japonia se pregăteşte să repornească cea mai mare centrală nucleară din lume

Japonia a făcut luni ultimul pas pentru a permite reluarea activităţii celei mai mari centrale nucleare din lume, printr-un vot regional, un moment de cotitură în revenirea ţării la energia nucleară, la aproape 15 ani după dezastrul de la Fukushima, transmite Reuters.

Kashiwazaki-Kariwa, situată la aproximativ 220 km nord-vest de Tokyo, s-a numărat printre cele 54 de reactoare închise după cutremurul şi tsunamiul din 2011, care au paralizat centrala Fukushima Daiichi în cel mai grav dezastru nuclear de la Cernobîl încoace.

De atunci, Japonia a repornit 14 dintre cele 33 de reactoare care mai pot fi operate, în timp ce încearcă să se desprindă de combustibilii fosili importaţi. Kashiwazaki-Kariwa va fi prima centrală operată de Tokyo Electric Power Co, compania care a administrat centrala Fukushima.

Luni, adunarea prefecturii Niigata a adoptat un vot de încredere pentru guvernatorul Niigata, Hideyo Hanazumi, care a susţinut repornirea centralei luna trecută, permiţând efectiv reluarea operaţiunilor.

„Acesta este un punct de reper, dar nu este sfârşitul. Nu există un sfârşit în ceea ce priveşte asigurarea siguranţei locuitorilor din Niigata”, le-a spus Hanazumi reporterilor după vot.

Deşi parlamentarii au votat în sprijinul lui Hanazumi, sesiunea adunării, ultima din acest an, a scos la iveală diviziunile din comunitate în privinţa repornirii, în pofida noilor locuri de muncă şi a potenţialelor facturi mai mici la electricitate.

„Nu este nimic altceva decât o înţelegere politică ce nu ia în considerare voinţa locuitorilor din Niigata”, a declarat un membru al adunării care s-a opus repornirii, chiar înainte de începerea votului.

Afară, aproximativ 300 de protestatari stăteau în frig ţinând bannere pe care scria „Nu energiei nucleare”, „Ne opunem repornirii Kashiwazaki-Kariwa” şi „Sprijin pentru Fukushima”.

TEPCO ia în calcul reactivarea primului dintre cele şapte reactoare ale centralei pe 20 ianuarie, a relatat postul public NHK.

Capacitatea totală a Kashiwazaki-Kariwa este de 8,2 GW, suficientă pentru a alimenta câteva milioane de locuinţe. Repornirea preconizată ar aduce online anul viitor o unitate de 1,36 GW şi ar porni o a doua unitate cu aceeaşi capacitate în jurul anului 2030.

„Rămânem ferm angajaţi să nu repetăm niciodată un astfel de accident şi să ne asigurăm că locuitorii din Niigata nu vor mai trăi nimic asemănător”, a declarat purtătorul de cuvânt al TEPCO, Masakatsu Takata. Takata a refuzat să comenteze calendarul exact.

Locuitori reticenţi, îngrijoraţi de repornire

TEPCO a promis la începutul acestui an că va injecta 100 de miliarde de yeni (641 milioane de dolari) în prefectură în următorii 10 ani, în încercarea de a câştiga sprijinul locuitorilor din Niigata.

Însă un sondaj publicat de prefectură în octombrie a arătat că 60% dintre locuitori nu consideră că au fost îndeplinite condiţiile pentru repornire. Aproape 70% s-au declarat îngrijoraţi de faptul că TEPCO va opera centrala.

Ayako Oga, în vârstă de 52 de ani, s-a stabilit în Niigata după ce a fugit din zona din jurul centralei Fukushima în 2011, împreună cu alţi 160.000 de evacuaţi. Vechea ei locuinţă se afla în interiorul zonei de excludere iradiate de 20 km.

Fermiera şi activista antinucleară s-a alăturat protestelor din Niigata.

„Cunoaştem din proprie experienţă riscul unui accident nuclear şi nu îl putem ignora”, a spus Oga, adăugând că încă se confruntă cu simptome asemănătoare stresului post-traumatic din cauza a ceea ce s-a întâmplat la Fukushima.

Chiar şi guvernatorul Niigata, Hanazumi, speră că Japonia va putea, în cele din urmă, să îşi reducă dependenţa de energia nucleară.

„Vreau să văd o eră în care să nu fim nevoiţi să ne bazăm pe surse de energie care provoacă anxietate”, a spus el luna trecută.

Consolidarea securităţii energetice

Votul de luni a fost considerat ultimul obstacol înainte ca TEPCO să repornească primul reactor, care, singur, ar putea creşte cu 2% furnizarea de electricitate în zona Tokyo, potrivit estimărilor Ministerului japonez al Comerţului.

Prim-ministrul Sanae Takaichi, care a preluat funcţia acum două luni, a susţinut repornirea centralelor nucleare pentru a consolida securitatea energetică şi a contracara costurile combustibililor fosili importaţi, care reprezintă între 60% şi 70% din producţia de electricitate a Japoniei.

Japonia a cheltuit anul trecut 10,7 trilioane de yeni (68 de miliarde de dolari) pe gaze naturale lichefiate şi cărbune importate, o zecime din costurile sale totale de import.

În pofida scăderii populaţiei, Japonia se aşteaptă ca cererea de energie să crească în următorul deceniu, pe fondul boomului centrelor de date pentru inteligenţă artificială, mari consumatoare de energie.

Pentru a răspunde acestor nevoi şi angajamentelor sale de decarbonizare, ţara şi-a stabilit obiectivul de a dubla ponderea energiei nucleare în mixul său energetic până la 20% până în 2040.

Joshua Ngu, vicepreşedinte pentru Asia-Pacific al firmei de consultanţă Wood Mackenzie, a declarat că acceptarea publică a repornirii Kashiwazaki-Kariwa ar reprezenta „un punct de reper critic” pentru atingerea acestor obiective.

În iulie, Kansai Electric Power, principalul operator nuclear din Japonia, a anunţat că va începe realizarea de studii pentru un reactor în vestul Japoniei, prima unitate nouă de la dezastrul de la Fukushima.

Însă pentru Oga, care se afla luni în mulţimea din faţa adunării scandând „Să nu uităm niciodată lecţiile de la Fukushima!”, renaşterea nucleară este o amintire înfricoşătoare a riscurilor potenţiale.

„La vremea respectivă (2011), nu mi-am imaginat niciodată că TEPCO va mai opera o centrală nucleară. Ca victimă a accidentului nuclear de la Fukushima, îmi doresc ca nimeni, nici în Japonia, nici oriunde în lume, să nu mai sufere vreodată din cauza unui accident nuclear”, a spus ea.