Liderii G20 nu ajung la un acord privind protejarea climatului

Niciun manifestant nu a reuşit să ajungă la “fortăreaţa summitului”, unde liderii G20 şi reprezentanţii Uniunii Europene s-au întâlnit vineri şi sâmbătă. Toate încercările au fost blocate de cei 20.000 de poliţişti şi agenţi de securitate din Germania şi statele învecinate membre ale Uniunii ESuropene.

În interiorul clădirii în care a avut loc întâlnirea a fost făcut public un comunicat final în cele din urmă, deşi acesta a fost vag în mai multe probleme. Toţi cei prezenţi la discuţii au fost de acord, în unanimitate, că reglementarea pieţelor financiare trebuie să continue şi au convenit asupra necesităţii combaterii finanţării terorismului şi a evaziunilor fiscale.

Totuşi, unanimitatea, care este o tradiţie la summiturile G20, s-a izbit de un zid în ceea ce priveşte lupta împotriva încălzirii globale. Rezultatul final a fost de 19 la 1, deoarece SUA s-a retras recent din acordul privind schimbările climatice de la Paris.

În Hamburg, preşedintele american Donald Trump a refuzat, de asemenea, să recunoască faptul că reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră sunt ancorate în acordul din Paris.

Ulterior, liderul turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că va reevalua participarea Turciei la acest acord, în condiţiile în care retragerea SUA ar putea periclita finanţarea ţărilor mai puţin bogate.

“Ori de câtre ori există un consens, trebuie de asemenea să existe o opoziţie”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, adăugând că regretă faptul că SUA a abandonat consensul asupra climatului. “Sunt recunoascătoare că ceilalţi şefi de stat şi guvern recunosc faptul că acordul de la Paris este ireversibil”.

Merkel a mai precizat că acordul trebuie implementat cât mai curând posibil. Trump a făcut o declaraţie ce a fost adăugată în comunicatul final, unde a afirmat că SUA doreşte să ajute alte ţări să găsească metode mai curate de ardere a combustibililor fosili. Acordul de la Paris urmăreşte să pună capăt în totalitate arderii combustibililor fosili precum cărbune, gaz şi petrol.

Concesii americane asupra comerţului

Referitor la comerţ, negociatorii G20 au petrecut mai multe zile pentru a lupta împotriva rezistenţei Washingtonului înainte să cadă de acord asupra celor mai mici numitori comuni. În final, summitul susţine un comerţ corect şi un angajament pentru întărirea instrumentelor ce pot fi folosite în cazul în care comerţul este subminat.

Ca şi în trecut, Organizaţia Mondială a Comerţului va acţiona ca arbitru. Accesul liber pe pieţe a fost de asemenea menţionat. Acest punct de discuţie a fost deschis vizând China, care este înclinată, ca pe plan intern, să îşi protejeze companiile în faţa competiţiei venite din partea investitorilor străini.

Totodată, Trump a criticat acordurile comerciale multilaterale întrucât, conform poziţiei sale, acestea nu ar fi fost “corecte” faţă de SUA şi a plasat miza pe acordurile bilaterale, precum cel cu Marea Britanie, care ar trebui să părăsească Uniunea Europeană într-un interval de 2 ani.

Totuşi, spre deosebire de alte declaraţii publice făcute până acum, Trump a precizat că nu crede în protecţionism. Aşadar, această afirmaţie pare să fie o mică victorie a summitului G20, care a fost zguduit de câteva zile de proteste violente, soldate cu numeroşi răniţi şi zeci de manifestanţi arestaţi.

“Putem obţine mai mult atunci când acţionăm împreună, decât atunci când acţionăm pe cont propriu”, a afirmat cancelarul german Angela Merkel, viziune împărtăşită aparent de toţi participanţii la summitul din Hamburg.

Merkel a reuşit, de asemenea, să promoveze o idee care îi este foarte dragă: G20 a convenit să încheie noi acorduri de investiţii cu Africa. Aparent, există speranţa că investiţiile corporatiste directe vor impulsiona economiile africane.

De asemenea, statele G20 au stabilit să facă mai mult în lupta împotriva epidemiilor şi să se concentreze mai mult pe susţinerea drepturilor femeilor. Rezoluţiile adoptate de aşa zisul “guvern global” au precizat că femeile şi educaţia sunt un element cheie pentru prosperitate şi dezvoltare.

Câteva grupuri civice au participat la summit şi multe dintre ele au criticat deciziile luate acolo. “Devine tot mai clar faptul că G20 nu este un grup omogen şi că interesele diverselor ţări se diferenţiază tot mai mult”, a precizat Jörn Kalinski de la Oxfam, o organizaţie de caritate şi dezvoltare cu sediul în Oxford, Marea Britanie.