Legea salarizării. Bolojan: Avem cheltuieli salariale disproporţionat de mari faţă de posibilităţile ţării / Sunt 1,28 de milioane de bugetari
Premierul interimar Ilie Bolojan a ţinut să facă, într-o declaraţie de presă după şedinţa de Guvern, câteva consideraţii legate de legislaţia privind salarizarea, "pentru că, inevitabil, va fi un subiect pe agenda publică în următoarea lună."
"Aşa cum ştiţi, avem un angajament asumat de guvernările anterioare de a veni cu o modificare a legii salarizării, astfel încât salariile din sectorul public să fie stabilite în mod transparent. Astăzi există diferite intervenţii de-a lungul anilor, care au însemnat majorări arbitrare în anumite sectoare sau decizii ale instanţelor care au schimbat sistemele de salarizare. Este necesară, de asemenea, o corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitatea, o echitate în acest sector şi un nivel de salarizare care să ţină cont de posibilităţile reale ale economiei noastre şi de contextul în care ne aflăm. Astăzi avem, indiferent ce s-ar spune, cheltuieli salariale într-o anvelopă totală, ca să ne înţelegem bine, disproporţionat de mari faţă de posibilităţile acestei ţări, raportat la veniturile bugetare pe care le avem", a declarat Ilie Bolojan.
Având în vedere că în perioada următoare vor avea loc discuţii atât între partide, cât şi între Ministerul Muncii şi reprezentanţii profesionali din fiecare domeniu, şeful Guvernului interimar a opinat că se cuvine să prezinte câteva date care stau la baza acestor discuţii şi care nu pot fi ocolite.
Ce date pune pe masa discuţiilor Bolojan
"Avem un milion două sute optzeci de mii de posturi în sectorul public din România, aşa cum sunt colectate datele de la Ministerul de Finanţe la sfârşitul anului trecut, distribuite pe categorii profesionale. Avem, de asemenea, politici salariale care sunt decuplate de dinamica productivităţii muncii. Şi ce constatăm? Că decalajul de salarizare dintre sectorul public şi cel privat se adânceşte; se vede foarte clar această tendinţă. De asemenea, avem creşteri salariale în sectorul public care nu au ţinut cont de productivitate şi aici se văd tendinţele pe care le avem.
Nu în ultimul rând, şi aici este foarte important acest grafic, avem o situaţie în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din ţările Uniunii Europene, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale în sectorul bugetar, ca procent din veniturile fiscale. Şi aici sunt două axe importante. Aceasta este axa în care veniturile medii în ţările Uniunii Europene sunt de 40% din PIB, venituri publice; România se situează într-o zonă în care suntem undeva la 30%. Deci, mult sub cele mai multe venituri publice europene. De asemenea, a doua axă este procentul pe care îl reprezintă cheltuielile de personal ca procent din venituri şi, aşa cum vedeţi, avem un procent de 40%, printre cele mai mari. Deci, o poziţionare în această zonă care nu ne avantajează şi sunt nişte constrângeri pe care orice legiuitor trebuie să le ia în calcul.
Deci, venituri mai mici decât celelalte ţări europene raportate la PIB, cheltuieli de personal cu o pondere destul de mare din venituri, în aşa fel încât astăzi, practic, din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar. Aceasta este situaţia. Acestea sunt datele de la care plecăm, care sunt legate de salarizare, de comparaţiile cu veniturile bugetare şi de ceea ce vom propune pentru a avea o lege a salarizării cât mai bună, care să fie sustenabilă în anii următori pentru România, pe care, atunci când o propunem, să nu creeze nişte aşteptări care nu pot fi onorate. Totul ţine, de asemenea, de angajamentele României privind reducerea deficitului bugetar şi de constrângerile pe care le avem ca ţară, pentru că, aşa cum ştiţi, doar dobânzile pe care le plătim anul acesta reprezintă aproape 3% din PIB-ul României, deci undeva în jur de 60 de miliarde de lei.
Constrângerile pe care le avem ţin de păstrarea unui procent al anvelopei salariale, ca pondere din PIB-ul României, care să se situeze foarte puţin peste 8% din PIB. Astăzi avem 8,1% din PIB şi, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite. Nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că altfel am intra într-o fundătură. Astăzi, de exemplu, avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli salariale în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanţe.
Şi, deci, creşterea care poate fi făcută începând de anul viitor trebuie să ţină cont de aceste date şi nu avem decât două posibilităţi reale: fie o creştere, o corecţie de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, fie, dacă se doresc într-adevăr corecţii de amplitudine mai mare, creşteri mai mari şi reduceri mai mari de inechităţi, atunci singura soluţie este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, în aşa fel încât spaţiile eliberate să permită plata mai bună a celor care lucrează cu adevărat în sectorul public. Sunt alternative care vor fi discutate în perioada următoare.
Guvernul, prin miniştri, va participa la toate discuţiile care vor fi purtate. Şi se cuvine să mulţumesc pentru că, în aceste zile, preşedintele României, prin domnul Burnete, a generat o dezbatere la Parlament, la care am participat, Guvernul, prin domnul ministru interimar al Muncii, domnul Pîslaru, şi sper ca în zilele următoare oamenii politici responsabili din România să cadă de acord că aceste aspecte care ţin de absorbţia fondurilor europene, de reformele făcute cu cap, care sunt sustenabile, care nu generează amăgiri în rândul cetăţenilor, nici măcar al celor din sectorul public, şi care ţin cont de situaţia financiară a ţării noastre, vor găsi o formulă normală pentru a avea o lege a salarizării care să respecte acest jalon."
