Legea nouă cu privire la Procuratură: mimarea reformelor în stil tradiţional

La 29 mai 2015, Parlamentul Republicii Moldova, după ore de dezbateri aprinse, a adoptat în prima lectură proiectul Legii cu privire la Procuratură. Legea nouă a Procuraturii, mult-aşteptată de societatea civilă, nu rezolvă problema fundamentală existentă la ordinea zilei, independenţa procuraturii şi, în mod special, a Procurorului General, de grupurile oligarhice şi politice din Parlament.

Comisia de la Veneţia s-a expus pe marginea acestui proiect de lege, menţionând o îmbunătăţire substanţială a legislaţiei moldoveneşti actuale cu privire la procuratură. Cu toate acestea, au fost formulate rezerve în ceea ce priveşte reglementarea insuficient de clară a competenţelor procuraturii în domeniul extrapenal, a independenţei procesuale a procurorilor, a mecanismului de demitere a Procurorului General, precum şi a modului de numire a procurorilor din UTA Găgăuzia.

Potrivit Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), proiectul de lege nouă a Procuraturii a exclus competenţele procurorilor de control a respectării legalităţii şi de intentare a acţiunilor civile (atribuţii procuraturii de tip sovietic), precum şi limitarea subordonării ierarhice a procurorilor prin instituirea unui singur nivel de control în loc de câteva, existente la moment.

Elemente novatorii în cadrul acestui proiect de lege pot fi menţionate reglementările privind detaşarea în cadrul procuraturilor specializate (Procuratura Anticorupţie, Procuratura pentru Cauze Speciale) ofiţerilor de urmărire penală şi ofiţerilor de investigaţie, care se vor subordona funcţional procurorului-şef. Aceste şi alte reglementări ,,cosmetice” din proiectul dezbătut în Parlamentul Republicii Moldova se propun a fi implementate în procuratura ,,reformată” de la 1 ianuarie 2016, dar în frunte cu actualul Procuror General, datorită faptului că modalitatea de numire în funcţie a noului Procuror General este în contradicţie cu alin.(1) art. 125 din Constituţie ce prevede „Procurorul General este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia.”

Proiectul de lege prevede numirea Procurorului General de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pe un termen de 7 ani, dar această reglementare va intra în vigoare numai după modificarea reglementărilor constituţionale corespunzătoare. La etapa actuală, coaliţia minoritară PLDM, PD PCRM nu poate acumula 68 de voturi necesare pentru modificarea Constituţiei.

Actualul Procuror General al Republicii Moldova, Corneliu Gurin, a fost numit în funcţie prin Hotărârea Parlamentului nr. 81 din 18 aprilie 2013 după cazul „Pădurea Domnească” prin partajarea politică a funcţiilor şi ministerelor, funcţie revenită Partidului Democrat din Moldova.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră deFacebook.