Legea alegerilor locale, pe masa CCR. Tăriceanu denunţă "comportamentul civic abuziv" al contestatarului
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, nu este deloc mulţumit de iniţiativa jurnalistului Liviu Avram, care a atacat la CCR legea alegerilor locale deschizând astfel calea spre revenirea la două tururi de scrutin.
Călin Popescu Tăriceanu (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Curtea Constituţională trebuie să respingă sesizarea jurnalistului Liviu Avram pe tema alegerilor locale, a fost mesajul transmis de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în punctul de vedere înaintat CCR şi obţinut de Mediafax
"Semnatarul excepţiei a prezentat o listă cuprinzând doar 3 semnături, ceea ce arată, pe de o parte, caracterul neserios al candidaturii, iar pe de altă parte, un comportament electoral şi civic abuziv, în sensul utilizat în Decizia Curţii Constituţionale nr.522/2008", a precizat liderul ALDE, cu privire la condiţia de reprezentativitate a candidaţilor pentru funcţia de primar.
Tăriceanu consideră că Parlamentul este îndreptăţit să impună în cazul candidaturilor independente pentru funcţia de primar condiţii minimale de reprezentativitate, care să fie conforme principiilor statului de drept.
"Semnatarul excepţiei de neconstituţionalitate aduce ca argument al prezentării listei sale de susţinători, cuprinzând doar trei semnături, faptul că soluţia adoptată de Parlament în ceea ce priveşte numărul de semnături necesare pentru constituirea unui partid politic, se referă tot la trei semnături. Argumentul este însă eronat. Înfiinţarea unui partid nu presupune condiţii de reprezentativitate, partidele politice nefiind obligate să participe la alegerile parlamentare sau la cele locale, ori prezidenţiale.
Rămâne la latitudinea fiecărui partid să-şi asume rolul de competitor electoral. Cel care candidează ca independent în orice tip de alegeri trebuie să dovedească un minimum de reprezentativitate. În cazul partidelor politice care au depus candidaturi, se prezumă că sunt cunoscute, că au susţinători, reprezentativitatea acestora fiind vizibilă după alegeri, în funcţie de rezultatul acestora", a explicat preşedintele Senatului.
În ceea ce priveşte alegerea primarilor în două tururi, Tăriceanu se mărgineşte să afirme că autorul excepţiei are o argumentaţie "greşită" care "induce ideea urmăririi, prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, a altor scopuri decât a celor formulate în sesizarea adresată Curţii Constituţionale".
"Articolul 57 din Constituţie prevede, ca o îndatorire constituţională fundamentală, ca cetăţenii români să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, aspect asupra căruia solicit Curţii Constituţionale să se pronunţe, în calitatea sa de garant al respectării Legii fundamentale. Ne întemeiem această solicitare pe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia 'neconstituţionalitatea reprezintă o stare organică a unei norme juridice legale şi nu poate fi dedusă dintr-o interpretare discutabilă, realizată în procesul de aplicare a sa la o situaţie concretă….'(Decizia Curţii Constituţionale nr.85 din 10 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr.363 din 28 aprilie 2005)", a mai precizat şeful Senatului.
Amintim că judecătorii Curţii Constituţionale vor discuta miercuri sesizarea jurnalistului Liviu Avram privind organizarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin.
Potrivit liberalilor - şi ei aspiranţi la alegerile în două tururi - în cazul în care se vor menţine alegerile locale într-un singur tur de scrutin, doar 15-17% dintre actualii primari vor fi schimbaţi. Dacă s-ar reveni însă la alegerile în două tururi, proporţia de înnoire ar putea fi de 70%.
