Lebăda Neagră de la Ploieşti, declaraţiile lui Peskov şi vizita lui Trump Jr. Ce efecte a creat decizia judecătorului ploieştean în plan intern şi internaţional?

Decizia judecătorului ploieştean vizând turul doi - decizie anulată între timp de ICCJ - a generat efecte negative atât în interiorul ţării cât şi în exteriorul ei. Este vorba de o acţiune concertată cu peste 140 de contestaţii care, nerezolvată, ar risca să arunce în aer absolut tot eşafodajul juridic, constituţional, care există în România în momentul de faţă, a opinat profesorul de diplomaţie digitală la Universitatea Oxford, Corneliu Bjola, într-un interviu acordat Epoch Times.

Situaţia este agravată de faptul că un segment semnificativ al populaţiei pare pregătit să respingă din start rezultatul alegerilor, ceea ce ar putea afecta stabilitatea României.

În plan extern, efectele sunt de asemenea îngrijorătoare. Imaginea României riscă să fie grav deteriorată în faţa partenerilor occidentali, iar vizita lui Donald Trump Jr., în acest context tensionat, stârneşte suspiciuni privind o posibilă apropiere politică de lideri şi regimuri iliberale din regiune. Interferenţa Rusiei nu este confirmată, dar există semne indirecte care alimentează suspiciuni. Interesant este - a punctat profesorul - faptul că înainte de această decizie, purtătorul de cuvând al lui Putin a simţit nevoia să vorbească despre România într-un interviu din Franţa, Franţa fiind principalul partener european al României.

În lipsa unei soluţii clare şi a unei resetări democratice reale, ţara noastră riscă o izolare externă şi mai accentuată şi o adâncire a diviziunilor interne, a avertizat expertul.

Redăm interviul acordat de Corneliu Bjola. Discuţia cu profesorul Bjola a vut loc vineri, înainte ca ÎCCJ să anuleze, practic, decizia judecătorului ploieştean.

Reporter: Decizia de la Ploieşti cum aţi văzut-o dumneavoastră, în ce cheie şi cui credeţi că foloseşte?

Corneliu Bjola: Deci genul acesta de lebădă neagră, era o lebădă neagră, înţeleg acum din ce scrie presa, care era pregătită. Deci a fost o acţiune, se pare, coordonată, din peste 140 de acţiuni depuse de la începutul lui aprilie, sub coordonarea unei foste judecătoare. Acum, în ce măsură această organizare a fost făcută voluntar sau nu, rămâne de văzut, dar se adaugă în fiecare zi noi elemente care par să sugereze că este o problemă mai largă, care pleacă de la faptul că mulţi care au fost nemulţumiţi de această decizie de anulare, continuă să meargă în aceeaşi direcţie şi asta are efecte foarte, foarte negative pentru sistemul democratic românesc, cum s-a văzut, o decizie care contestă practic supremaţia legală a CCR. Aruncă în aer absolut tot eşafodajul juridic, constituţional, care există în România în momentul de faţă.

Rămâne de văzut cum se va termina acest lucru, dar dincolo de partea juridică există această problemă politică - cum vor fi rezultatele din alegerile de pe 4 şi 8 mai, cum vor fi privite. Dacă vedem că avem un eşantion destul de mare, bănuiesc 5-10%, de cetăţeni care pur şi simplu nu vor să le accepte. Ăsta este mesajul pe care îl vedem în momentul de faţă, că voi puteţi să faceţi ce vreţi, noi avem o altă opinie, nu acceptăm modul în care acest stat funcţionează. Şi asta este o problemă politică foarte serioasă.

Deci una e când vorbeşti de 10 oameni, 20 de oameni, dar când deja se aprind patimile, s-ar putea să avem o problemă mai mare care să arunce o umbră pe rezultatele alegerilor care urmează.

Care ar fi soluţia? Sper că cel care câştigă alegerile, să sperăm că un european, va câştiga detaşat, ar preveni o discuţie în care se întâmplă câteva diferenţe, de sute de voturi, de 10 voturi, pentru că atunci ar fi mult mai grav.

Reporter: Avem aici un procent de oameni care anticipaţi dumneavoastră, nu vor recunoaşte rezultatul alegerilor, deja le contestă înainte de a fi oficiale. Dar în plan internaţional există temeri că nu vor fi recunoscute alegerile, că vor fi contestate? Ce ecouri credeţi că are această hotărâre pronunţată la Ploieşti?

Corneliu Bjola: N-are cum să aibă ecouri pozitive ci ecouri negative. Cel mai bine ar fi ca această acţiune să fie încheiată, din punct de vedere juridic, cât mai repede. Cu cât trenează mai mult, cu atât se vor naşte întrebări, se alimentează pasiuni politice şi asta va afecta negativ această imagine a României, care şi aşa e destul de şifonată.

Acesta vine şi în contextul în care va fi o vizită a fiului preşedintelui Trump. Şi ştim foarte bine că în sfârşit oamenii din jurul preşedintelui Trump JD Vance şi cu Musk nu prea sunt ei foarte mari prieteni ai României. Trump Jr. vine după o vizită din Ungaria şi Serbia. De ce le menţionez pe cele două? Pentru că nu sunt nişte regimuri super democratice, liberale. Nu. Asta este zona în care se mişcă politic domnul Trump Jr. şi probabil, într-adevăr, el aici şi-ar dori să vadă ceva similar.

De aici, apropierea faţă de Simion, faţă de Ponta, ăştia sunt elementele cu care s-ar simţi din punct de vedere ideologic mai strâns, mai apropiat. Deci, dacă situaţia nu se termină destul de rapid, aceasta poate, fără îndoială, să aibă implicaţii şi să ne aşteptăm la noi atacuri sub centură pe care ne-am obişnuit din partea lui Musk, din partea lui JD Vance şi să ţinem seama că aceasta nu ne ajută foarte mult.

Mai este şi problema cu aliaţii europeni care ne-au susţinut în prima perioadă, dar o situaţie ca aceasta, evident, e greu pentru ei să se amestece, pentru că este vorba de sistemul juridic din România. Una este când vorbim de interferenţă rusească, vizibilă, ca atunci când Franţa, Italia, ceilalţi aliaţi au luat o poziţie foarte clară şi una e când ai o situaţie cu un judecător haotic care decide să ia legea în propriile mâini şi să facă ce vrea.

Atunci aliaţii europeni nu au ce să spună în momentul respectiv, ci doar "rezolvaţi-vă problemele". Şi când spun "rezolvaţi-vă problemele", spun, de fapt: "rezolvaţi-vă problemele şi apoi să veniţi să staţi la masă cu noi". Deci implicit va aduce o poziţie de carantină dacă, din nou această problemă nu se rezolvă.

Speranţa mea este următoare: că această situaţie va fi rezolvată înainte de alegeri, pentru că altfel se va alimenta în continuare suspiciunea că rezultatele nu sunt exact legitime. Deci trebuie rezolvată juridic săptămâna asta, într-o zi, două, trei. După care alegerile să aibă loc, iar eventualul câştigător să câştige detaşat, pentru 60% eventual şi de acolo să înceapă o resetare a statului român. Deci mesajul este foarte clar.

Nu îmi dau seama câţi oameni sunt, dar este clar că sunt foarte motivaţi o parte dintre ei de ceea ce s-a întâmplat. Şi aici când vorbim de cine sunt motivaţi de aceste cercuri, da, primul cerc vizibil pare aceste acţiuni în justiţie coordonate de o judecătoare la pensie, dar să nu uităm, pentru că în umbra acestora, aşa cum s-a dovedit când a început această investigaţie împotriva lui Georgescu, că mai sunt şi alte cercuri. Sunt cercuri de rezervişti afiliaţi unii cu Potra, care erau foarte încântaţi de candidatura domnului Georgescu şi poate mai sunt şi alţii, dar aici avem o problemă serioasă.

Cum vor rezolva politic după acest lucru? Şi singurul mod în care se va rezolva politic este să resetezi, într-un sens democratic, instituţiile statului, astfel încât toată această frustrare care s-a acumulat în societate să fie absorbită. Nu va fi uşor, nu se va întâmpla peste noapte, dar o continuitate cu domnul Ciolacu, de exemplu, acelaşi sistem, model Ciolacu, e clar că problema pe care o vedem acum cu aceşti oameni se va agrava. Peste un an, doi, va exploda din nou, poate sub altă formă.

Reporter: Spuneaţi ceva mai devreme de interferenţa rusă vizibilă când vorbeaţi de reacţia partenerilor europeni. Suspectaţi acum, în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la Ploieşti, şi în cazul acesta o interferenţă rusă invizibilă? Sau credeţi că e un judecător pur şi simplu suveranist, sau cu cine ştie ce interese, care a decis cu de la el putere că "turul doi înapoi" ?

Corneliu Bjola: Nu pot să-mi dau seama, că nu avem date suficiente. Deci m-aş uita mai atent cine sunt aceşti judecători, cine sunt oamenii care au susţinut aceste acţiuni în justiţie, dacă au vreo legătură cu deplasări la Moscova sau cine mai ştie ce legături financiare cu grupuri obscure.

Ce ştim, de exemplu, de modul în care acţionează Rusia? Acţionează de multe ori prin proxy. Asta s-a dovedit şi în cazul alegerilor din noiembrie. Sunt tot felul de companii mascate care furnizează bani. În cazul din noiembrie aveam o companie prin Africa de Sud, legată cu una prin Europa de Est, pompau bani prin Peşchir, erau mai multe încurcături. Aici ar putea fi un fir: în ce măsură toată această acţiune beneficiază de o legătură financiară undeva, sau nu.

Pe de altă parte, nu pot să nu remarc, că exact cu o zi înainte, domnul Peskov, care este purtătorul de cuvânt (al Kremlinului n.r.), s-a gândit că într-un interviu pe care îl făcea în Franţa, Franţa fiind, în momentul de faţă, cel mai apropiat partener al României. Una e când faci un interviu în Germania sau în altă ţară, dar când faci un interviu ... şi ştiu cum lucrează Rusia. Deci, când ei spun ceva, nu-l spun întâmplător. Deci, în interviul din Franţa, s-a gândit domnul Peskov, care are multe alte probleme importante legate de negocierile din Ucraina, totuşi să dea el exemplu despre România. Pentru el, România este foarte importantă în momentul acesta. Nu l-am auzit pe Peskov vorbind, decât poate prin noiembrie sau decembrie să mai amintească de acest lucru. Şi se suprapune, nu? Devii suspicios. Bun, de ce l-ai ameninţat? Ai introdus acest lucru. Evident că Rusia îşi doreşte un Georgescu, sau un Ponta, sau un Simion în România. Pentru că asta e foarte clar de ce. Nu neapărat pentru că or fi ei în solda Rusiei sau nu. Nu avem deocamdată dovezi pentru acest lucru, deşi ştim că Simion s-a întâlnit cu nişte agenţi ruşi de la GRU, pe la Cernăuţi.

Dar de ce ar fi favorabil un Ponta, un Simion sau un Georgescu? Este pentru că asta ar duce la izolarea României faţă de aliaţii europeni. Am deveni o nouă Ungarie, o nouă Serbie şi uşor de influenţat, uşor de manipulat, pentru că ceea ce-i interesează pe ruşi, şi asta trebuie să ne amintim că este vorba şi de negocierile europene, este Marea Neagră.

Asta este miza României şi momentul în care ei pot să producă sau să împiedice cel puţin aliaţii europeni să-şi extindă influenţa spre Marea Neagră, să blocheze orice fel de operaţiuni care ar putea împiedica influenţa militară a Rusiei în Marea Neagră, ei sunt foarte bucuroşi. Pentru ei Ponta, Simion sau Georgescu e mană cerească. Şi vor acţiona întotdeauna pe faţă sau clandestin pentru a obţine genul acesta de obiectiv: să separe, să izoleze România de aliaţii săi europeni, mai ales în condiţiile în care, în momentul de faţă poate să fie destul de succes în a reseta relaţiile lor cu Statele Unite.

Nu ştim care va fi costul pentru Europa de Est a acestei resetări, dar normalizarea relaţiilor între Statele Unite şi Rusia nu poate să însemne absolut nimic bun pentru Europa de Est.

Reporter: Şi vorbind de Statele Unite, aţi menţionat vizita lui Trump Jr. Cum vedeţi vizita în România în prag de alegeri? E întâmplător în context de alegeri sau poate fi privită în cheie electorală? Şi dacă o vedeţi în cheie electorală, cine va profita de ea?

Corneliu Bjola: Se pare că este vorba de o călătorie de business. El a mai venit o dată în România în septembrie 2024, înainte de alegerile din România şi cele din Statele Unite. Şi în anul respectiv se specula că este vorba de a activa în sfârşit pe acei români, diasporeni, care ar vota cu Donald Trump înainte de alegeri în Statele Unite. Acum nu mai avem alegeri, deci este vorba de ce? Ce anume afaceri şi-ar dori să facă? Şi chiar dacă este o agendă legată de business pentru familia Trump, că familia Trump are şi interese de business şi aceste interese de business vrea să le conducă în zone în care avem regimuri semi-autoritare, cum este Ungaria, cum este Cehia, pentru că acolo este această trăsătură de corupţie pe care o întreţine oarecum Donald Trump Jr.

Nu ştiu ce doreşte aici în mod explicit, dar ce e interesant este că, fără îndoială, vizita lui va fi privită în cheie politică şi în contextul acestor dosare care au apărut cu Simion că plăteşte bani în Statele Unite pentru promovare, este de văzut de asemenea dacă nu există o astfel de relaţie de asemenea. Cine i-a plătit această vizită? Ce doreşte să obţină? Dacă va face declaraţii politice? În Ungaria şi în Serbia a fost primit la nivel înalt. Şi de către Orban, şi de către Vucic. Rămâne de văzut dacă va fi primit la fel în România şi cu ce agendă.

Pe mine m-a îngrijorat, de exemplu, acea scăpare a lui Sprânceană, emisarul prim-ministrului Ciolacu, când spunea că el a fost aprobat. Deci a avut un fel de aprobare din partea lui Ciolacu să spună că ceea ce face Bolojan acum nu prea contează şi că după alegeri totul va intra în matcă şi relaţiile cu administraţia Trump vor deveni mai bune şi că sprijinul pentru Ucraina se va dilua. Relaţia cu europenii va fi mai rece.

Deci sper că vizita lui Donald Trump Jr. n-are un astfel de obiectiv să obţină din nou o reasigurare că după alegeri România va intra... Este o afirmaţie pe care Sprânceană a făcut-o şi cred că s-a trecut foarte uşor asupra ei, în sensul că n-a vorbit neîntrebat, cum spunea Sprânceană, ci a vorbit autorizat pe acest subiect, din partea domnului Ciolacu, deşi domnul Ciolacu a încercat apos să creeze confuzie, spunând că el vorbeşte cu mulţi oameni, că de fapt n-a fost aşa.

Deci să sperăm ca această vizită nu este vorba de altceva mai serios care să confirme oarecum pe sub masă o schimbare de orientare politică externă. Spun pe sub masă pentru că nici domnul Ciolacu, şi nici candidatul coaliţiei, Antonescu, nu vorbesc de aşa ceva. Deci agenda lor politică este că, momentul de faţă electoral este că, sprijinim Ucraina, sprijinim Europa, deci nimic de acest gen.

Sper să nu ne trezim cu surprize, dar apare această suspiciune şi ar fi nevoie ca domnul Ciolacu şi Antonescu să o clarifice.

Rămâne de văzut, într-adevăr, dacă Trump Junior se va întâlni cu Ciolacu. E foarte important şi trebuie ca domnul Ciolacu se explice clar, fără confuzii, fără manevre ce anume s-a discutat şi dacă este vorba de această reorientare pe sub masă a politicii externe a României.