La Roma au loc Funeraliile Papei Francisc, numeroşi politicieni participă

Membri ai familiilor regale, preşedinţi, prim-miniştri şi o mulţime de credincioşi au sosit sâmbătă în Piaţa San Pietro pentru a-i aduce un ultim omagiu Papei Francisc în cadrul unei liturghii funerare organizate în onoarea papalităţii sale.

Printre cei prezenţi, proveniţi din peste 150 de ţări, se află şi preşedintele american Donald Trump, care s-a ciocnit cu Francisc în numeroase rânduri din cauza poziţiilor diametral opuse pe tema imigraţiei.

Mii de oameni au venit la Vatican încă de la prima oră a dimineţii. Mulţi au campat pentru a încerca să-şi asigure un loc în faţa mulţimii pentru ceremonie.

Francisc a murit luni, la vârstă de 88 de ani, în urma unui accident vascular cerebral. Moartea sa a marcat începutul unei perioade de tranziţie planificate meticulos pentru Biserica Romano-Catolică, care numără 1,4 miliarde de membri, marcată de ritualuri străvechi, fast şi doliu.

În ultimele trei zile, aproximativ 250.000 de oameni au trecut pe lângă sicriul său, care a fost expus într-un coşciug deschis în faţa altarului bazilicii cavernoase Sfântul Petru, construită în secolul al XVI-lea.

Sicriul său a fost transportat prin uşile principale sâmbătă pentru înmormântarea în aer liber, care a început la ora 10:00 (ora locală). Rânduri dense de demnitari străini vor sta pe o parte a coloanelor de piatră, în faţa a sute de cardinali cu pălării roşii, aşezaţi pe bănci opuse.

Alături de Trump se află preşedinţii Argentinei, Franţei, Gabonului, Germaniei, Italiei, Filipinelor, Poloniei şi Ucrainei, împreună cu prim-miniştrii Marii Britanii şi Noii Zeelande şi numeroşi membri ai familiilor regale europene.

Vaticanul estimează că aproximativ 250.000 de persoane vor umple esplanada vastă, pavată cu pietre, şi principala cale de acces către bazilică. Ceremonia este prezidată de cardinalul Giovanni Battista Re, un prelat italian în vârstă de 91 de ani.

Primul papă non-european din ultimele aproape 13 secole, Francisc a luptat pentru reformarea Bisericii Romano-Catolice în timpul celor 12 ani de pontificat, luând partea celor săraci şi marginalizaţi şi provocând naţiunile bogate să ajute migranţii şi să combată schimbările climatice.

Tradiţionaliştii s-au opus eforturilor sale de a face Biserica mai transparentă, iar apelurile sale pentru încetarea conflictelor, diviziunilor şi capitalismului agresiv au rămas adesea fără ecou.

Criticii lui Francisc au atras atenţia că apropierea sa de regimul comunist de la Beijing va slabi credinţa catolicilor din China, care sunt persecutaţi de decenii de partidul ateu şi care se află în clandestinitate.

Papa a renunţat la mare parte din fastul şi privilegiile asociate de obicei cu papalitatea şi va duce această dorinţă de simplitate şi în funeraliile sale, după ce a rescris ritualurile funerare elaborate, lungi cât o carte, folosite anterior.