Kurzii vor organiza, în septembrie, un congres naţional, pentru a se proclama ca naţiune unitară
Prima conferinţă naţională din istorie a kurzilor se va desfăşura în data de 15 septembrie în capitala Kurdistanului irakian, Erbil, informează, joi, cotidianul Kommersant. Principala problemă de pe ordinea de zi este dacă acest popor va avea sau nu un stat propriu. Împotrivă se pronunţă categoric patru ţări unde kurzii locuiesc în mod compact: Irak, Turcia, Iran şi Siria.
Potrivit Kommersant, conferinţa va ţine trei zile. Organizatorii forumului speră ca ea să devină un pas important în calea unificării kurzilor, cel mai numeros popor din lume care nu are un stat propriu. Conferinţa de la Erbil capătă o importanţă deosebită în contextul ultimelor evenimente din Siria, unde kurzii s-au trezit implicaţi într-un război cu islamişti radicali cu legături în Al-Qaeda.
Conferinţa se va desfăşura în capitala Kurdistanului irakian, unde kurzii au autonomie maximă şi sunt practic independenţi de Bagdad, având forţe armate proprii şi deţinând controlul asupra rezervelor de petrol din zonă.
Ca nivel de autonomie, de kurzii irakieni se apropie cei sirieni, care locuiesc în mod compact în regiunile nord-estice ale ţării. De la mijlocul lui iulie ei au devenit, fără să vrea, participanţi ai războiului împotriva combatanţilor din grupărilor legate de Al-Qaeda: 'Jabhat al-Nusra' şi 'Statul islamic în Irak şi Levant'. Pentru a respinge ofensiva acestora, kurzii au anunţat mobilizarea generală şi duc deja de peste o lună bătălii sângeroase împotriva islamiştilor radicali.
'Războiul din Siria nu este al nostru. S-a încercat implicarea prin orice mijloace a kurzilor. Aşa-zisa opoziţie siriană ne-a acuzat de nenumărate ori şi în mod neîntemeiat de cooperare cu regimul lui Bashar Al-Assad, însă de la bun început noi ne-am declarat neutralitatea, iar acum ne apărăm de atacuri din partea Al-Qaeda', a declarat, pentru Kommersant, Salam Mohammed, reprezentantul în Rusia al Partidului Unităţii Democratice (PUD), principala forţă politică a Kurdistanului sirian.
Aceste evenimente i-au convins pe kurzii din Siria de necesitatea extinderii autonomiei şi consolidării legislative a acesteia. Ei propun ca în noua Constituţie a ţării, care ar urma să fie adoptată după încheierea războiului civil, drepturile kurzilor să fie stipulate precis. Kurzii sirieni au obţinut sprijinul Rusiei şi al SUA, care au criticat atacurile din partea combatanţilor Al-Qaeda. După cum a precizat pentru Kommersant o sursă din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, Moscova sprijină participarea kurzilor în calitate de delegaţie independentă la conferinţa 'Geneva-2' privind reglementarea siriană.
Spre uimirea experţilor, planurile kurzilor sirieni nu au întâmpinat opoziţie nici din partea Ankarei. Cu o lună în urmă, liderul PUD, Saleh Muslim, a desfăşurat primele negocieri cu liderii Turciei, care, potrivit interlocutorilor Kommersant din rândul kurzilor sirieni, au fost 'extrem de productive'. Ankara, care s-a opus întotdeauna în mod extrem de categoric împotriva oricăror paşi spre independenţă din partea kurzilor, indiferent despre ce ţară este vorba, de data aceasta nu a respins din start planurile kurzilor sirieni privind proclamarea autonomiei.
'Autorităţile turce se îndepărtează de linia dură la adresa kurzilor. Acest lucru este vizibil şi din modul în care ele încearcă să reglementeze problema kurdă în ţara lor', a explicat pentru cotidianul rus menţionat Farhat Patiev, membru al Congresului Naţional al Kurdistanului.
De altfel, Ankara nu reuşeşte întotdeauna să ajungă la o înţelegere cu propriii kurzi, subliniază Kommersant. De exemplu, a fost încălcat termenul pentru scoaterea combatanţilor kurzi de pe teritoriul Turciei, iar activitatea pentru extinderea drepturilor minorităţilor kurde din această ţară 'se desfăşoară deocamdată doar la nivel de declaraţii', sunt de părere experţi intervievaţi de Kommersant.
Autorităţile turce nu au luat încă o decizie finală referitor la participarea la conferinţa pan-kurdă. Însă, secretarul de presă al Ministerului de Externe al Turciei, Levent Gumrukcu, nu exclude că la Erbil se vor duce reprezentanţi ai Serviciului de Securitate Naţională, principalul mediator în negocierile dintre Ankara şi Partidul Muncitoresc din Kurdistan (PKK), declarat terorist în Turcia, unde lupta armată împotriva PKK continuă de aproape 30 de ani.
Organizatorii congresului de la Erbil îşi pun mari speranţe în acesta. În timpul congresului kurzii intenţionează să se declare o naţiune unită, după cum au subliniat membri ai diasporei kurde din Rusia. Preşedintele Uniunii internaţionale a formaţiunilor kurde, Merab Şamoev, este convins că în timpul conferinţei va fi pusă din nou problema înfiinţării 'statului suveran Kurdistan'. În ce graniţe va exista acest stat, este o problemă mai delicată şi care este puţin probabil să se rezolve în viitorul apropiat, subliniază Kommersant.
