Kurzii sunt gata să predea armele: îndelungatul conflict kurdo-turc este pe cale să se încheie

Turcia se află în pragul unui eveniment istoric. Liderul Partidului Muncitoresc al Kurdistanului (PKK), Abdullah Ocalan, intenţionează să se adreseze joi, 21 martie, susţinătorilor săi, cu apelul de a preda armele şi de a pune capăt conflictului kurdo-turc, care durează de 30 de ani. La Ankara acest eveniment este aşteptat cu nerăbdare: el va constitui punctul de plecare pentru soluţionarea problemei kurde şi va reprezenta o victorie a conducerii ţării în frunte cu premierul Recep Tayyp Erdogan, notează cotidianul rus Kommersant.

Intenţia liderului PKK, care îşi ispăşeşte pedeapsa de detenţie pe viaţă pe insula-închisoare Imrali, de a face o declaraţie istorică a devenit cunoscută la începutul săptămânii, când de pe insulă s-a întors o delegaţie în frunte cu vicepreşedintele Partidului parlamentar kurd al Păcii şi Democraţiei (BDP), Selahattin Demirtas, care a făcut publică intenţia lui Adbullah de a pune capăt acţiunilor militare ale PKK. Discursul din 21 martie va coincide cu sărbătoarea Novruz, care pentru kurzi semnifică Anul Nou.

Liderul PKK şi-a explicat intenţia astfel: 'Doresc ca războiului să i se pună capăt înainte ca el să mai curme chiar şi o singură viaţă'.

În total, de-a lungul conflictului kurdo-turc au murit peste 40.000 de persoane. Ocalan a promis că de data aceasta nu se va limita la o simplă declaraţie, ci va prezenta un 'plan convingător' pentru reglementarea ulterioară a conflictului.

Preşedintele Uniunii internaţionale a organizaţiilor publice kurde, Merab Shamoev, a explicat pentru Kommersant că din partea lui Ocalan 'se aşteaptă un ordin de retragere de pe teritoriul Turciei a tuturor detaşamentelor kurde înarmate'. În aceeaşi declaraţie va fi dezvăluită şi esenţa acordurilor dintre liderul PKK şi conducerea turcă, acorduri care înainte nu au fost date publicităţii.

Ankara îşi pune mari speranţe în declaraţia lui Ocalan. Apelul liderului PKK de a depune armele va fi primul de la declanşarea conflictului. Autoritatea lui Ocalan rămâne incontestabilă în ochii majorităţii membrilor partidului său, lucru demonstrat şi de evenimentele din toamna trecută, când printr-un apel transmis prin fratele său Mehmet, Abdullah Ocalan a reuşit să pună capăt celor 70 de zile de grevă a foamei declanşată de kurzii din închisorile turceşti. Această experienţă le oferă autorităţilor turce temeiul să creadă că membrii PKK vor da ascultare şi de data aceasta apelului lui Ocalan.

Conducerea turcă este interesată să încheie măcar un armistiţiu cu minoritatea kurdă. Acest lucru este cu precădere actual înainte de alegerile prezidenţiale, care vor avea loc în 2014, subliniază Kommersant. Un deznodământ favorabil al negocierilor cu Ocalan este dorit personal şi de premierul Recep Tayyp Erdogan, care, după toate probabilităţile, va deveni candidatul la preşedinţie din partea Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP). Soluţionarea cu succes a problemei kurde i-ar aduce lui Erdogan dividende politice colosale.

De altfel, Ocalan însuţi este interesat de reglementarea problemei. În opinia experţilor turci, liderul PKK, care ispăşeşte o detenţie pe viaţă începând din 1999, nu-şi pierde speranţa ca în schimbul încheierii păcii între turci şi kurzi să-şi obţină eliberarea.

Cu o zi înainte ca o nouă delegaţie (a treia de la începutul anului) să se deplaseze pe insula Imrali, ministrul turc al justiţiei Sadullah Ergin a declarat că parlamentul turc este gata să adopte un nou pachet legislativ, al cărui scop este extinderea drepturilor minorităţii kurde în Turcia. În ianuarie, parlamentul turc le-a permis deja kurzilor să utilizeze limba maternă în justiţie. Nu este exclus ca în curând pe ordinea de zi a şedinţei parlamentare să fie pusă şi problema conferirii statutului de a doua limbă de stat pentru limba kurdă.

Şi PKK demonstrează deschidere pentru concesii. Săptămâna trecută, combatanţii Forţelor populare de autoapărare, controlate de PKK, au eliberat din detenţie opt funcţionari de stat turci, arestaţi în perioade diferite şi transportaţi în Irakul de Nord. Merab Shamoev a declarat pentru Kommersant că acesta este un 'gest de bunăvoinţă' din partea PKK. Eliberarea deţinuţilor a fost primită de turci cu mare entuziasm, iar într-o serie de oraşe s-au desfăşurat mitinguri în susţinerea încheierii unui acord de pace cu minoritatea kurdă.