Kosovo nu şi-a vindecat rănile
Au trecut 13 ani de la războiul din Kosovo, iar rănile încă nu s-au vindecat. Ultimele cicatrici: moartea la sfârşitul săptămânii trecute a unui cuplu de sârbi împuşcaţi în casa lor din Talinovc, din sud-estul ţării, unde se reîntorseseră în 2004, după cinci ani de exil, notează luni ziarul El Mundo.
Milovan, consilier comunal şi soţia sa, Liliana Jevtic, aveau puţin peste 50 de ani. Ultimul care l-a văzut în viaţă pe Jevtic a fost un consătean, Branislav Milenkovic, care a fost martor când acesta a cerut poliţiei kosovare să evacueze cinci familii de sârbi pentru că se temea pentru securitatea lor. Dar un responsabil al poliţiei i-a spus că nu are de ce să se teamă.
Cu două zile în urmă, un cetăţean albanez a fost condamnat la 16 ani de închisoare pentru asasinarea unui cetăţean sârb în Kosovo. Iar în urmă cu câteva săptămâni, reprezentantul Comisiei Europene, Michael Mann, a calificat drept 'absolut inaceptabilă' campania albanezilor privind blocarea accesului persoanelor şi a mărfurilor prin frontiera sârbă. În regiune trăiesc 2 milioane de albanezo-kosovari şi 120.000 de sârbi, dar mai lipsesc alţi 200.000 care sunt exilaţi.
Serbia consideră Kosovo ca provincie autonomă, deşi nu are niciun control asupra acesteia de la sfârşitul războiului, când Consiliul de Securitate al ONU, în urma celebrei Rezoluţii 1244, a delegat supravegherea Naţiunilor Unite şi NATO. Kosovo, cu majoritate albaneză, şi-a proclamat independenţa de Iugoslavia în 1991, la fel ca alte provincii precum Bosnia. Actuala Serbie a respins-o şi au început confruntările cu Armata de Eliberare a Kosovo. Totuşi, comunitatea internaţională nu a intervenit până în 1999, când NATO a bombardat Serbia, ceea ce a dus la o escaladare a represiunii în provincie. Potrivit ONU, circa 10.000 de civili au murit în lunile cât a durat intervenţia occidentală.
Un criminal de război sârb, Vlastimir Djorjevic, a fost condamnat în februarie, la 27 de ani de închisoare de Tribunal Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavia. Delictul: moartea a 724 de albanezi în Kosovo şi expulzarea altor 200.000 ca fost adjunct al ministrului de interne şi şef al securităţii publice sârbe.
Sub auspiciile ONU şi SUA, Parlamentul kosovar şi-a proclamat unilateral independenţa de Serbia în februarie 2008. SUA şi o mare parte din Uniunea Europeană a recunoscut noua ţară. Rusia şi Spania, între altele, au respins-o. La sfârşitul săptămânii trecute, fostul preşedinte sârb Boris Tadic şi premierul kosovar, Hashim Thaçi, s-au întâlnit la o conferinţă desfăşurată la Dubrovnik. Tadic, care a apărut prin surprindere, i-a strâns mâna lui Thaçi. A fost prima întâlnire politică între cei doi de la proclamarea independenţei Kosovo.
Totuşi distanţarea între Serbia şi Kosovo continuă. Ministrul austriac de externe, Michael Spindelegger, a anunţat la începutul lui iulie în prezenţa lui Thaçi că regiunea va accede la 'suveranitatea completă' în septembrie cu sprijinul Grupului de Orientare pentru Kosovo, format din ţările care i-au susţinut independenţa. 'Supravegherea internaţională se încheie prin decizia de azi', declarase Spindelegger. Însă, chiar şi după ce Grupul de Orientare părăseşte ţara KFOR, NATO şi misiunea Uniunii Europene (EULEX) vor mai rămâne ceva timp în ultimul 'viespar' al Europei.
