Klaus Iohannis, după Consiliul European: "România nu este încă membră în zona Schengen, dar vom fi"

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, vinei, la Bruxelles, o declaraţie de presă, făcând o sinteză a problemelor discutate la Consiliul European de toamnă, încheiat ieri. În plus, şeful statului a exprimat şi o poziţie referitoare la Republica Moldova, unde situaţia pe scena politică este deosebit de tensionată, după reţinerea fostului premier, Vlad Filat.

Referindu-se la dezbaterile de la Bruxelles, preşedintele a declarat că principala temă a fost migraţia şi în acest context au avut loc discuţii pe mai multe subteme, precum securitatea frontierelor, zona Schengen etc.

"Ne-am concentrat, de această dată, mai mult pe partea de extern legată de migraţie decât pe partea de intern, unde intern înseamnă în interiorul Uniunii Europene. Am discutat chestiuni importante legate de securitatea frontierelor externe, unde vreau să subliniez că prin frontiere externe am înţeles şi am explicat colegelor şi colegilor de ce am înţeles aşa, frontierele externe ale Uniunii şi nu frontierele externe ale spaţiului Schengen. România nu este încă membră în zona Schengen, dar vom fi. Zona Schengen se doreşte păstrată şi România acţionează ca membru de facto al zonei Schengen. Noi controlăm foarte bine graniţele externe ale României. Acesta este un lucru care cu siguranţă contribuie la securizarea frontierelor Uniunii Europene.", a declarat preşedintele.

O temă importantă discutată la Bruxelles a fost şi sursa valului de refugiaţi, a declarat preşedintele, adăugând că refugiaţii nu vin doar din Siria - sursa principală - ci şi din cu totul alte zone, precum Pakistan şi Afganistan, unde şi România contribuie la pacificarea zonei cu un număr important de militari.

"Peste 600 de oameni din România sunt angajaţi in procesul din Afganistan. Şi este după părerea noastră inadmisibil ca o ţară în care investim foarte multe resurse pentru a accelera procesul de pace să devină sursă pentru refugiaţii care vin în Europa, o temă unde va trebui să găsim soluţii comune." a susţinut preşedintele.

O altă chestiune de pe agenda CE a fost relaţia Uniunii Europene cu Turcia, a precizat Iohannis:

"Turcia care este ţara de tranzit, care a primit un număr mare – peste 2 milioane de refugiaţi - şi care a cerut şi va primi ajutorul Uniunii Europene pentru a gestiona mai bine taberele de refugiaţi. S-a aprobat azi-noapte, în Consiliul European, Planul de Acţiune comun Uniunea Europeană – Turcia, care a fost negociat de Comisia Europeană cu partea turcă, şi care prevede, evident, o îmbunătăţire a colaborării în vederea stăvilirii valului de refugiaţi. Au fost acestea chestiuni foarte importante care au necesitat o abordare integrată, o abordare unde am solicitat foarte multe informaţii suplimentare pentru a ajunge la cele mai bune concluzii.

La consiliul de toamnă s-au mai discutat chestiuni legate de consolidarea Uniunii Economice şi Monetare, respectiv raportul celor cinci Preşedinţi, agreat de toată lumea, şi negocierea Uniunii Europene cu Marea Britanie.

"Am mai spus-o şi repet, după părerea noastră, locul Marii Britanii este clar în interiorul Uniunii Europene, fără, însă, ca în cadrul negocierilor să se redeschidă Tratatele, fără să fie renegociată baza Uniunii Europene. Tot în acest context, este important de reţinut că, după părerea noastră, libertatea de mişcare a forţei de muncă nu poate fi pusă sub semnul întrebării.", a opinat Iohannis.

Preşedintele a mai adăugat că, în cursul acestei dimineţi, a avut o "discuţie foarte bună pe securitate energetică" cu Maros Sefcovic, comisarul responsabil pentru Uniunea Energetică, care, alaltăieri şi ieri a vizitat România.

"Domnul Comisar a fost foarte mulţumit de ce a aflat în România, am avut o discuţie foarte bună, centrată pe securitate energetică în Uniunea Europeană şi sunt destul de optimist că vom merge mai departe şi vom avea o strategie foarte bună a Uniunii", a susţinut preşedintele.

"În final, nu pot să trec peste un eveniment care este foarte important, sigur, pentru noi, dar şi pentru ceilalţi membri din Uniunea Europeană, este vorba desigur despre evenimentele din Republica Moldova; protestele de stradă, nemulţumirile care au culminat cu evenimentele de ieri din Parlamentul moldovean, cu, în final, arestarea unui lider politic, cu mai multe ieşiri din Parlament. Toate aceste lucruri ne îngrijorează. Suntem foarte conectaţi la informaţii, urmărim cu foarte mare atenţie evoluţia din Republica Moldova. Speranţa mea, speranţa noastră, este ca aceste evenimente să nu ducă la schimbarea orientării pro-europene a conducerii Republicii Moldova. Încurajez Guvernul moldovean, încurajez Parlamentul moldovean să treacă peste aceste dificultăţi, să redreseze ţara şi să păstreze orientarea pro-europeană. Noi, de la Bucureşti, vom urmări toate aceste chestiuni şi vom fi în legătură permanentă cu ce se întâmplă în Republica Moldova.", a concluzionat Iohannis.