Kârgâzstanul şi-a deschis şi spaţiul aerian, şi cel terestru în faţa NATO
Alexander Vershbow, secretarul general adjunct al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), şi Ruslan Kazabekov, ministrul afacerilor externe al Kârgâzstanului, au semnat în timpul summitului NATO de la Chicago un acord privind tranzitul terestru al coaliţiei internaţionale. A fost definitivat al doilea traseu terestru al Reţelei de Distribuţie Nordică a încărcăturilor spre Afganistan şi invers. Noul traseu va trece prin ţările Asiei Centrale, inclusiv prin Kârgâzstan, informează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.
'Noul acord demonstrează continuarea politicii NATO privind ţările din regiune: cooperarea se extinde. Este important că acest lucru are loc practic cu sprijinul Federaţiei Ruse - Alianţa a primit posibilitatea de a înfiinţa pentru tranzitul de încărcături un punct de transbordare în (oraşul rus) Ulianovsk', a declarat pentru cotidianul menţionat deputatul kârgâz Davşan Djeenbekov, liderul partidului 'Alianţa democratică'.
După cum precizează Djeenbekov, înainte Kârgâzstanul îi oferea coaliţiei doar spaţiul aerian şi aeroportul 'Manas', unde a fost înfiinţată o bază militară americană. După ce Kârgâzstanul a semnat documentele privind oferirea de artere de transport terestre, NATO a obţinut o schemă logistică completă pentru scoaterea de încărcături din Afganistan. Kârgâzstanul a primit posibilitatea de a participa în acelaşi timp la două trasee ale NATO: Afganistan-Tadjikistan-Kârgâzstan-Kazahstan-Rusia şi Afganistan-Uzbekistan-Kârgâzstan-Kazahstan-Rusia. Dacă traseul prin Uzbekistan a început deja să funcţioneze, în direcţie tadjikă nu a existat încă nicio mişcare, deoarece Kârgâzstanul a devenit parte a acordului abia la Chicago.
Iniţial, pentru a transporta încărcături spre Afganistan, SUA utilizau teritoriul Pakistanului, aminteşte Nezavisimaia Gazeta. Însă, după o operaţiune nereuşită desfăşurată în această ţară, în timpul căreia aviaţia NATO a atacat un post al armatei pakistaneze şi a ucis 28 de soldaţi, Islamabadul a pus capăt cooperării. Washingtonul a fost nevoit să se reorienteze spre Rusia şi spre ţările din Asia Centrală şi să încheie cu acestea acorduri privind tranzitul terestru. Singura ţară care nu a semnat nici la această dată acordul rămâne Turkmenistanul.
Pentru NATO, traseul pakistanez era cel mai avantajos şi necesita circa 17 milioane de dolari pe an. Acum, tehnica şi armamentul din Afganistan vor trebui scoase pe traseul nordic, mai lung şi prin urmare mai scump. Ministerul Apărării al SUA va fi nevoit să le plătească ţărilor implicate în tranzitul prin Reţeaua de Distribuţie Nordică peste 500 de milioane de dolari pe an. Nu este exclus ca această sumă să nu fie definitivă, deoarece coaliţia va trebui să scoată din Afganistan 120.000 de containere cu încărcături, 70.000 de maşini blindate, peste 100.000 de militari şi persoane civile, iar în afară de plata pentru tranzitul prin Reţeaua Nordică, ţările din regiune au stabilit tarife şi pentru utilizarea infrastructurii lor.
În afară de aceasta, Kârgâzstanul speră să obţină ajutor financiar pentru sprijinirea bugetului. 'Potrivit datelor oficiale, deficitul bugetar este de circa 360 de milioane de dolari. Economiştii prevăd că anul viitor va fi unul extrem de dificil. De aceea, Bişkekul se adresează tuturor ţărilor, inclusiv Rusiei, cu solicitarea de a sprijini bugetul kârgâz', a declarat Ravşan Djeenbekov pentru Nezavisimaia Gazeta.
Deputatul mai estimează că, semnând acordul cu NATO privind tranzitul terestru, Bişkekul va lăsa Centrul pentru tranzitul de încărcături de pe aeroportul Manas inclusiv după 2014, când expiră perioada acordul de închiriere. 'Dacă Bişkekul ar fi dorit să închidă Centrul de la Manas, el nu ar fi semnat acordul de la Chicago. Aceasta este o dovadă indirectă a faptului că Centrul american de tranzit va rămâne', subliniază Djeenbekov.
