Judecătoarea CCR Iuliana Scântei a explicat anularea alegerilor prezidenţiale
Marţi, la Râşnov, a avut loc un moment neaşteptat. Din public, cineva a rugat-o pe judecătoarea CCR Laura-Iuliana Scântei să explice anularea alegerilor prezidenţiale, o temă recent adusă în discuţie şi de ministra de externe Oana Ţoiu, care a declarat că acest episod a afectat programul de vize cu SUA, deoarece România nu a putut oferi partenerilor explicaţii detaliate, scrie HotNews.
În cadrul Festivalului de Film şi Istorii Râşnov a avut loc o dezbatere despre reformarea justiţiei, moderată de experta anticorupţie Laura Ştefan. Un participant i s-a adresat Iulianei Scântei, fostă parlamentară PNL şi unul dintre cei nouă judecători care au decis anularea alegerilor, cerându-i să explice responsabilitatea CCR în această decizie.
Judecătoarea a explicat, pentru început, de ce cazul a ajuns la CCR.
„Curtea are o competenţă unică. Un singur proces electoral a fost încredinţat, prin Constituţie, pentru verificarea legalităţii şi confirmării rezultatului, către CCR: procesul prezidenţial electoral. Restul alegerilor au fost încredinţate pentru control de legalitate instanţelor judecătoreşti de drept comun”, a explicat judecătoarea.
Judecătoarea Scântei a ţinut să prezinte ceea ce a numit „observaţii personale”. A spus că s-a gândit îndelungat la acest caz.
„Cazurile de fraudă derulate în ziua votării reprezintă ce poţi sesiza cu privire la nelegalitatea unui proces electoral”, a susţinut Scântei. Iar efectele unei astfel de fraude trebuie să aibă „o anumită amploare, respectiv să fie atât de mare frauda, încât să ducă la schimbarea ordinii candidaţilor sau să altereze rezultatul final”.
„Curtea a avut o decizie în care a constatat că nu au existat fraude în ziua votării, care să fie contestate de un competitor”, clarifică Scântei.
Şi, atunci, de ce s-au pronunţat?
Judecătoarea CCR a explicat că documentele declasificate ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au prezentat mai multe nereguli legate de procesul electoral, în special în campania electorală.
Ea personal a decis să se pronunţe, considerând că în cazul alegerilor corectitudinea nu este doar o chestiune de 24 de ore, o analiză strictă a zilei alegerilor. Procesul electoral şi, prin urmare, corectitudinea acestuia, se referă la o perioadă mai lungă de timp, a argumentat judecătoarea Scântei în faţa publicului.
Iar pentru decizie s-au bazat pe ceea ce a constatat CSAT, a explicat Scântei.
„CCR nu are competenţe să analizeze modul în care îşi realizează atribuţiile legale alte autorităţi ale statului, nici competenţa să facă o verificare asupra modului în care CSAT a ajuns la o anumită constatare: «Au afectat procesul electoral prezidenţial»”, spune Scântei despre rolul CCR în anularea alegerilor.
Articolul integral poate fi citit aici.
