John Kerry ameninţă băncile americane să nu susţină vânzarea de obligaţiuni ruseşti

Moscova urmăreşte să emită obligaţiuni străine în valoare de cel puţin 3 miliarde de dolari, fiind prima măsură de acest gen luată de Rusia de când aceasta a fost sancţionată de Occident pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi pentru rolul său în destabilizarea Ucrainei.

De la impunerea sancţiunilor, relaţiile dintre Moscova şi Washington s-au tensionat tot mai mult, iar când Rusia a început în 30 septembrie 2015 campania sa de atacuri aeriene în Siria, a devenit tot mai clar faptul că Vladimir Putin este într-adevăr determinat să reafirme influenţa Rusiei prin forţă brutală.

Între timp, economia rusească are probleme. Fără îndoială, Rusia nu este Brazilia, iar Moscova nu va avea un deficit de buget cu două cifre precum Riadul, dar vremurile sunt cu siguranţă dure. Rubla a scăzut semnificativ de mult şi probabil că va scădea şi mai mult dacă preţul la petrol va rămâne mult timp sub pragul de 30 de dolari. În acelaşi timp, inflaţia este ridicată şi preţurile scăzute la petrol ameninţă să slăbească poziţia financiară a Moscovei.

Toate acestea sunt pe placul Washingtonului şi aliaţilor săi europeni, care atribuie o mare parte din această situaţie sancţiunilor internaţionale, chiar dacă scăderea preţurilor la petrol a avut, poate, un rol chiar mai mare.

Acestea sunt circumstanţele în care Rusia este decisă să vândă obligaţiuni în valoare de 3 miliarde de dolari, iar oficialii Departamentului de Stat american şi ai Trezoreriei SUA avertizează băncile americane să nu sprijine demersul Moscovei.

„Guvernul SUA a avertizat unele dintre principalele bănci americane să nu se implice într-un acord potenţial profitabil dar riscant politic cu obligaţiuni ruseşti, susţinând că acest lucru va submina sancţiunile internaţionale impuse asupra Moscovei”, a raportat Wall Street Journal, adăugând că, deşi „regulile nu interzic în mod explicit băncilor să se implice în această afacere, oficialii Departamentului de Stat consideră că susţinerea finanţelor ruseşti va merge în sens opus politicii externe americane”.

Rusia a invitat Bank of America, Citi, Goldman, J.P.Morgan şi Morgan Stanley să ia parte la afacere, dar avertismentele Washingtonului au lăsat Wall Street-ul într-o poziţie mai degrabă fragilă. Ca răspuns la întrebările băncilor dacă li se dă voie să participe la afacerea ruşilor, secretarul de stat John Kerry a declarat următoarele: „Este esenţial ca firmele private din SUA, UE şi din întreaga lume să înţeleagă faptul că Rusia va rămâne o piaţă cu risc ridicat atâta timp cât continuă acţiunile sale de destabilizare a Ucrainei. [Vor exista] riscuri în privinţa reputaţiei pentru cei ce revin la un cadru normal de desfăşurare a afacerilor cu Rusia”.

Avertismentele de tipul “riscurilor de reputaţie”, arată exact ca şi cum Washingtonul ar ameninţa cu ostracizarea băncile care ajută guvernul rus să facă tranzacţii. În acelaşi timp, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat: „SUA încearcă să intimideze băncile în privinţa obligaţiunilor noastre”.

Una dintre temeri ar fi aceea că Moscova va direcţiona fonduri către companii sancţionate în prezent, însemnând că băncile „ar putea fi expuse riscului de a încălca în mod necugetat sancţiunile”.

Unii analişti nu sunt convinşi că cea mai bună modalitate de a promova securitatea mondială ar fi aceea de a forţa băncile să ajute la eliminarea ruşilor de pe pieţele internaţionale de obligaţiuni într-un moment în care soarta păcii internaţionale se află efectiv în mâinile lor, datorită intervenţiei lui Putin în Siria.