Japonia comemorează 70 de ani de la lansarea bombei atomice la Hiroshima

Japonia s-a pregătit pentru a comemora cea de-a 70-a aniversare de la atacul atomic de la Hiroshima, în contextul protestelor continue împotriva Guvernului nipon care impulsionează reforma militară şi iminenta reactivare a cetralelor nucleare închise după dezastrul de la Fukushima.

La data de 6 august 1945 a avut loc la Hiroshima primul atac cu bombă atomică din istorie, la ora 8 şi 16 minute, într-o clipă, fiind omorâţi 66.000 de oameni şi răniţi 69.000. Trei zile mai târziu, pe 9 august, SUA a lansat o a doua bombă asupra oraşului Nagasaki. Această tragedie în care numărul victimelor s-a ridicat la peste 160.000 în Hiroshima şi 80.000 în Nagasaki, în primele patru luni de după bombardament, a dus practic la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Aproape jumătate dintre decese s-au înregistrat la câteva ore după atac, în următoarele luni, zeci de mii de oameni murind din cauza radiaţiilor produse de bomba atomică.

Acum, la Tokyo sunt programate proteste împotriva Parlamentului, care este pe punctul de a aproba reforma promovată de Executivul premierului Shinzo Abe, ce a permis pentru prima dată după 68 de ani ca Armata să opereze în străinătate şi să apere aliaţii în cazul unui atac.

Iniţiativa vine după ce, în 2014, Guvernul abordează o serie de discuţii de „reinterpretare” a Constituţiei pacifiste adoptate de Japonia în 1947, la cererea ocupaţiei americane - şi care până acum împiedica ţara să folosească forţa pentru rezolvarea conflictelor internaţionale.

Din acest motiv, atât japonezii cât şi populaţia din ţările vecine care a suferit „jugul nipon” până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial sunt foarte interesaţi de discursul premierului Shinzo Abe pe care îl ţine cu prilejul acestei ceremonii. Ministrul Apărării General Nakatani a fost întrebat dacă reformele prevăzute autorizează Japonia să transporte arme nucleare pentru aliaţii săi în cazul în care va trebui să-i asiste militar. Nakatani a admis că „din punct de vedere tehnic” aşa va fi, deşi s-a grăbit să excludă această posibilitate, ţinând cont de cele 3 principii nucleare adoptate în 1967, conform cărora Japonia nu poate avea fabrică sau găzdui pe tritoriile sale bombe atomice.

Alt factor care a dus la scăderea popularităţii actualului Cabinet în ultimii ani, a fost sprijinul său la reactivare centralelor nucleare care acum sunt închise după accidentul de la Fukushima din 2011.

Teama japonezilor

Conform sondajelor, mai mult de jumătate dintre japonezi sunt împotriva măsurii, de teama de a nu se mai repeta un episod asemănător celui de la Fukushima, manifestaţiile antinucleare fiind, de asemenea, subiectul ultimilor luni în Tokyo şi în alte oraşe. Acesta nu va fi un impediment ca centrala de la Sendai, din nord-estul ţării, să înceapă să funcţioneze în faza de probă din 10 august a.c, întrucât a depăşit noile criterii de securitate post-Fukushima impuse de regulamentul nipon.

Pe de altă parte, se cunoaşte că la ceremonia de la Hiroshima vor fi prezente Caroline Kennedy, ambasadoarea SUA în Japonia, şi Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională în cadrul Departamentului de Stat SUA.

Pentru moment se speră că Barak Obama va fi în acest an primul şef de stat american ce va merge la Hiroshima şi Nagasaki. Washingtonul nu exclude ideea acestei vizite înainte ca Obama să-şi încheie cel de-al doilea şi ultimul mandat în 2017.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.