Izbucnesc proteste în Armenia, pe măsură ce premierul Paşinian se apropie de un acord de pace cu Azerbaidjanul

Premierul armean Nikol Paşinian a declarat miercuri că este pe cale de finalizare un tratat de pace cu Azerbaidjanul, dar că ţara sa nu va accepta cererile Baku de a-şi schimba Constituţia.

După ce Paşinian a făcut aceste comentarii, au izbucnit ciocniri între poliţie şi demonstranţi, acesta fiind ultimul dintr-o serie de proteste care denunţă politicile sale, inclusiv retrocedarea unor sate ruinate Azerbaidjanului. Protestatarii îi cer demisia.

Rapoartele şi imaginile video de la Erevan au arătat cum poliţia a tras cu grenade paralizante în protestatarii adunaţi în jurul parlamentului. Aceştia s-au îndreptat apoi spre clădirea guvernului şi ulterior s-au dispersat.

Oficiali ai Poliţiei, citaţi de agenţiile de presă ruse, au anunţat că 17 ofiţeri au fost răniţi. Ministerul de Interne a declarat că 79 de civili au fost răniţi şi 98 au fost reţinuţi.

Azatutyun, serviciul armean al Radio Liberty, finanţat de SUA, a transmis că liderul protestatarilor, arhiepiscopul Bagrat Galstanyan, a declarat că a cerut să îl vadă pe premierul Paşinian pentru a discuta "termenii plecării sale paşnice".

Site-ul de ştiri armean CivilNet l-a citat pe Paşinian spunând că textul tratatului propus cu Azerbaidjanul este "destul de matur" şi că acesta ar putea fi semnat după "ajustări".

Semnarea unui acord de pace

Atât Armenia, cât şi Azerbaidjanul şi-au declarat în repetate rânduri intenţia de a semna un acord de pace pentru a pune capăt unuia dintre cele mai vechi conflicte din fosta Uniune Sovietică, ce a izbucnit între cele două părţi din cauza regiunii Nagorno-Karabah la sfârşitul anilor 1980.

În septembrie 2023, Azerbaidjanul a preluat controlul asupra Karabahului, punând capăt independenţei de facto a regiunii faţă de Baku, pe care o obţinuse la începutul anilor 1990, şi determinând practic întreaga populaţie de etnie armeană să se refugieze în Armenia.

De atunci, cele două părţi au negociat un tratat de pace şi au demarcat frontiera comună de 1.000 km, care este închisă şi puternic militarizată.

După luni de negocieri blocate, Armenia a returnat luna trecută patru sate azere pe care le deţinea de la începutul anilor 1990, eliminând astfel un obstacol major în cadrul negocierilor.

Preşedintele azer Ilham Aliyev a cerut Armeniei să îşi modifice Constituţia pentru a elimina o referire indirectă la independenţa Karabahului înainte de a încheia un acord de pace.

Paşinian a declarat miercuri că insistenţa asupra modificărilor constituţionale reprezintă o încercare de "torpilare" a procesului de pace, chiar dacă a afirmat că perspectivele acordului rămân bune.

Trupele ruse de menţinere a păcii care au fost desfăşurate în Karabah după un război de 44 de zile între Azerbaidjan şi Armenia în 2020 şi-au finalizat miercuri retragerea completă, a anunţat Ministerul Apărării din Azerbaidjan.

Armenia a criticat eşecul Rusiei de a interveni şi de a împiedica Azerbaidjanul să recucerească Karabahul.

De asemenea, Paşinian le-a mai spus parlamentarilor că a considerat că Rusia nu şi-a respectat angajamentele şi, prin urmare, Armenia este hotărâtă să părăsească o grupare de securitate condusă de Rusia şi formată din state ex-sovietice, Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO).

"Vom pleca. Vom decide când vom ieşi [...] Nu vă faceţi griji, nu ne vom întoarce", a declarat premierul armean.