Israelul face apel la "naţiunile civilizate" să boicoteze mandatele de arestare ale CPI împotriva liderilor săi
Israelul a îndemnat "naţiunile lumii civilizate" să refuze să pună în aplicare orice mandat de arestare emis de Curtea Penală Internaţională împotriva liderilor săi, informează The Guardian.
Karim Khan, procurorul-şef al celei mai înalte instanţe din lume, a anunţat luni că biroul său a solicitat unui grup de experţi mandate de arestare pentru trei înalt oficiali Hamas, precum şi pentru premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi ministrul Apărării, Yoav Gallant, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii din timpul atacului Hamas din 7 octombrie şi al războiului de şapte luni care a urmat în Gaza.
Ceea ce a fost interpretat pe scară largă în Israel ca o echivalenţă între liderii numiţi ai grupării islamiste - Yahya Sinwar, şeful Hamas din Gaza, Mohammed Deif, comandantul aripii militare, şi Ismail Haniyeh, cu sediul în Qatar, liderul biroului politic - şi politicienii israelieni aleşi în mod democratic a fost întâmpinată cu indignare de către oficialii israelieni, de public şi de aliaţii ţării.
"Facem apel la naţiunile lumii civilizate şi libere - naţiuni care dispreţuiesc teroriştii şi pe oricine îi sprijină - să fie alături de Israel. Ar trebui să condamne categoric acest pas.
Asiguraţi-vă că CPI înţelege care este poziţia dumneavoastră. Opuneţi-vă deciziei procurorului şi declaraţi că, chiar dacă sunt emise mandate, nu intenţionaţi să le puneţi în aplicare. Pentru că nu este vorba despre liderii noştri. Este vorba despre supravieţuirea noastră", a declarat, marţi, un purtător de cuvânt al guvernului, Tal Heinrich.
Khan a declarat luni că Israelul are dreptul să se apere de Hamas, dar acest lucru nu "absolvă Israelul sau orice stat de obligaţia de a respecta dreptul umanitar internaţional".
Indiferent de obiectivele militare ale Israelului în Gaza, procuratura a considerat că metodele sale - "şi anume, provocarea în mod intenţionat a deceselor, înfometării, mari suferinţe şi rănirea gravă a corpului sau a sănătăţii populaţiei civile" - au fost criminale, a adăugat el.
Se ştie de ceva timp că ancheta lui Khan ar putea duce la mandate de arestare pentru Netanyahu, Gallant şi ofiţeri militari. Luna trecută, premierul israelian a intrat în panică publică din cauza acestei posibilităţi şi a făcut apel la G7 - şi în special la SUA, cel mai important aliat al Israelului - să intervină în orice potenţială acţiune juridică internaţională.
Declaraţia de luni a biroului procurorului-şef a şocat totuşi establishmentul israelian şi a declanşat o serie de acţiuni diplomatice de control al situaţiei.
Israelul, ca şi SUA, Rusia şi China, nu sunt membre ale CPI şi nu îi recunoaşte autoritatea. Însă cele 124 de state membre sunt obligate să onoreze mandatele de arestare emise de Curte, ceea ce ar putea limita grav capacitatea lui Netanyahu şi a lui Gallant de a călători în străinătate.
Franţa, Belgia şi Slovenia au declarat luni că susţin decizia lui Khan, dar un purtător de cuvânt al guvernului britanic a reiterat că Londra nu crede că CPI are jurisdicţie în acest caz, iar Republica Cehă a calificat demersul procurorului drept "îngrozitor şi complet inacceptabil", un indiciu clar al diviziunilor tot mai mari din Occident în ceea ce priveşte abordările faţă de Israel, în timp ce numărul morţilor şi distrugerile se intensifică în Gaza.
Israelul este, de asemenea, îngrijorat de impactul imediat asupra vânzărilor de arme şi a industriei de apărare, de posibilitatea unor sancţiuni suplimentare în cazul în care va continua, precum şi de punerea în aplicare a strategiei militare şi de schimbările judiciare care ar putea fi necesare pentru a minimiza riscul unor acuzaţii viitoare.
Întrebat dacă Netanyahu sau Gallant vor evita să călătorească în ţările semnatare ale CPI dacă vor fi emise mandate de arestare, Heinrich a spus: "Să aşteptăm şi să vedem".
Marţi, ministrul israelian de Externe, Israel Katz, a călătorit în Franţa în încercarea de a limita consecinţele diplomatice. De asemenea, se aşteaptă ca Israelul să încurajeze republicanii americani să reimpună sancţiuni împotriva oficialilor CPI şi să îndemne aliaţii semnatari ai CPI să facă presiuni asupra Curţii pentru a împiedica emiterea mandatelor de arestare.
CPI a decis în 2021 că are mandatul de a investiga violenţele şi crimele de război comise de Israel şi de facţiunile palestiniene în evenimente care datează din 2014. Mulţi din Israel susţin de mult timp că ONU şi organismele asociate sunt discriminatoare în ceea ce priveşte statul evreu.
Niciun lider al unei democraţii "de tip occidental" nu a primit vreodată un mandat. Anul trecut a fost declarat un mandat de la CPI pentru preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, iar alte mandate de arestare în curs de executare îi includ pe liderul războinic ugandez Joseph Kony şi pe fostul preşedinte al Sudanului Omar al-Bashir.
Biroul lui Khan a solicitat mandatele pentru suspecţii Hamas şi israelieni de la un grup de trei judecători care se ocupă de procesul premergător, care are nevoie în medie de două luni pentru a analiza probele şi a stabili dacă procedurile pot avansa.
În cadrul unor vizite recente în partea egipteană a punctului de trecere a frontierei Rafah către Gaza, Israel şi Cisiordania, Khan a precizat că domeniul de aplicare al investigaţiei biroului său va fi extins pentru a include atacul din 7 octombrie şi urmările acestuia.
Aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise la 7 octombrie, iar alte 250 au fost luate ostatice, iar aproximativ 35.000 de persoane au fost ucise în războiul din Gaza, potrivit Ministerului palestinian al Sănătăţii, care nu face diferenţe între morţile civililor şi cele ale combatanţilor.
Citiți și Escaladări. Hezbollah lansează prima lovitură aeriană din istorie pe teritoriul israelian
Semnarea unui acord de încetare a focului şi un schimb de ostatici şi prizonieri la sfârşitul lunii noiembrie au eşuat după o săptămână, iar de atunci mai multe încercări de a obţine un nou armistiţiu, mediate de SUA, Egipt şi Qatar, au eşuat.
O revenire la negocieri fructuoase pare puţin probabilă după ce, la începutul acestei luni, Israelul a lansat o ofensivă, anunţată de mult timp, asupra oraşului Rafah, ultimul colţ al Fâşiei Gaza scutit anterior de lupte terestre, unde se refugiaseră peste 85% din populaţia de 2,3 milioane de locuitori ai teritoriului palestinian.
Livrările de ajutoare alimentare şi medicale prin punctul de trecere a frontierei de la Rafah cu Egiptul au fost suspendate din cauza lipsei de provizii şi a insecurităţii, a anunţat marţi agenţia ONU pentru palestinieni.
Lupte violente continuă în întreaga regiune. Marţi, forţele israeliene care operează în tabăra Jabalia din nordul Gaza au devastat zona cu bombardamente aeriene şi cu tancuri, au declarat locuitorii, iar raidurile aeriene au ucis cel puţin cinci persoane în Rafah.
Marţi, într-un raid israelian în oraşul Jenin din Cisiordania au fost ucise şapte persoane, inclusiv un medic, au declarat oficialii locali din domeniul sănătăţii.
