Procuror CPI cere mandate de arestare pentru şeful Hamas şi premierul Netanyahu. Sunt vizaţi şi alţi oficiali israelieni de top

Un procuror de la Curtea Penală Internaţională a solicitat emiterea de mandate de arestare pentru liderul Hamas din Gaza, Yahya Sinwar, şi pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu, acuzaţi de crime de război şi crime împotriva umanităţii pentru atacurile din 7 octombrie asupra Israelului şi războiul care a urmat în Gaza, a declarat luni, într-un interviu pentru CNN, procurorul Curţii, Karim Khan.

Khan a declarat că echipa de urmărire penală a CPI solicită, de asemenea, mandate de arestare pentru ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, precum şi pentru alţi doi lideri de top ai Hamas - Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, liderul Brigăzilor Al Qassem, mai cunoscut sub numele de Mohammed Deif, şi Ismail Haniyeh, liderul politic al Hamas.

Solicitarea mandatelor de arestare împotriva politicienilor israelieni marchează prima dată când CPI îl vizează pe liderul de vârf al unui aliat apropiat al Statelor Unite. Decizia îl plasează pe Netanyahu în compania preşedintelui rus Vladimir Putin, pe numele căruia CPI a emis un mandat de arestare pentru războiul Moscovei în Ucraina, şi a omului forte libian Moammar Gaddafi, care se confrunta cu un mandat de arestare din partea CPI pentru presupuse crime împotriva umanităţii in momentul capturării şi uciderii sale în octombrie 2011.

Prin solicitarea mandatelor de arestare împotriva liderilor israelieni şi Hamas în cadrul aceleiaşi acţiuni, biroul lui Khan riscă să atragă critici că pune pe picior de egalitate o organizaţie teroristă şi un guvern ales.

Un grup de judecători ai CPI va analiza acum cererea lui Khan de emitere a mandatelor de arestare.

Khan a declarat că acuzaţiile împotriva lui Sinwar, Haniyeh şi al-Masri includ "exterminare, crimă, luare de ostatici, viol şi agresiune sexuală în detenţie".

"Lumea a fost şocată pe 7 octombrie, când oamenii au fost scoşi din dormitoarele lor, din casele lor, din diferitele kibbutzim din Israel", a declarat Khan lui Amanpour, adăugând că "oamenii au suferit enorm".

Militanţii conduşi de Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane în mai multe locaţii din sudul Israelului pe 7 octombrie şi au luat aproximativ 250 de ostatici în Gaza. Mulţi dintre ostatici sunt încă reţinuţi în Gaza - Khan i-a spus jurnalistei Christiane Amanpour că acest lucru înseamnă că au continuat să fie comise crime împotriva "atâtor israelieni nevinovaţi... care sunt ţinuţi ostatici de Hamas şi a familiilor care aşteaptă întoarcerea lor".

Khan i-a spus lui Amanpour că echipa sa are o "varietate de dovezi" pentru a susţine cererea de mandate de arestare împotriva lui Sinwar, Haniyeh şi al-Masri, inclusiv înregistrări video şi fotografii autentificate de la atacuri, precum şi dovezi de la martori oculari şi supravieţuitori.

Khan a declarat că Israelul are "toate drepturile şi chiar obligaţia de a recupera ostaticii, dar trebuie să faceţi acest lucru respectând legea".

Ca răspuns la anunţul făcut de Khan, Hamas a afirmat într-o declaraţie: "condamnă cu fermitate încercările procurorului CPI de a pune pe picior de egalitate victimele cu agresorii prin emiterea unor mandate de arestare împotriva mai multor lideri ai rezistenţei palestiniene fără bază legală".

"Nimeni nu este mai presus de lege"

Acuzaţiile împotriva lui Netanyahu şi a lui Gallant includ "provocarea exterminării, provocarea foametei ca metodă de război, inclusiv refuzul furnizării de ajutoare umanitare, ţintirea deliberată a civililor în timpul conflictului", i-a declarat Khan lui Amanpour.

"Faptul că luptătorii Hamas au nevoie de apă nu justifică eliminarea apei pentru toată populaţia civilă din Gaza", a adăugat el.

Peste 35.500 de palestinieni au fost ucişi şi peste 79.000 au fost răniţi în Gaza din 7 octombrie, a anunţat luni Ministerul Sănătăţii din Gaza. CNN nu poate verifica independent cifrele.

Netanyahu a calificat decizia drept "un scandal politic".

"Nu ne vor descuraja şi vom continua războiul până când ostaticii vor fi eliberaţi şi Hamas va fi distrus", a declarat el la o reuniune a grupului parlamentar al partidului său Likud.

Alţi oficiali israelieni i-au împărtăşit sentimentele. Benny Gantz, membru al cabinetului de război al Israelului, a criticat decizia lui Khan imediat după ce a fost anunţată, spunând că Israelul luptă "cu unul dintre cele mai stricte coduri morale din istorie, respectând în acelaşi timp dreptul internaţional şi are un sistem judiciar independent şi robust".

"A face o paralelă între liderii unei ţări democratice hotărâte să se apere de o teroare josnică şi liderii unei organizaţii teroriste însetate de sânge este o distorsiune profundă a justiţiei şi un faliment moral flagrant", a spus el, adăugând că decizia procurorilor "este în sine o crimă de proporţii istorice care va fi ţinută minte pentru o generaţie".

Liderul opoziţiei, Yair Lapid, a declarat că cererea de emitere a mandatelor de arestare a fost "un eşec moral complet".

"Nu putem accepta comparaţia scandaloasă dintre Netanyahu şi Sinwar... Nu vom rămâne tăcuţi", a spus el.

Preşedintele Israelului, Isaac Herzog, a calificat-o drept "mai mult decât scandaloasă".

Atunci când luna trecută au apărut informaţii potrivit cărora procurorul-şef al CPI ia în considerare acest curs de acţiune, Netanyahu a declarat că orice mandat de arestare al CPI împotriva unor înalt oficiali guvernamentali şi militari israelieni "ar fi un scandal de proporţii istorice" şi că Israelul "are un sistem juridic independent care investighează cu rigurozitate toate încălcările legii".

Întrebat de Amanpour despre comentariile făcute de Netanyahu, Khan a spus: "Nimeni nu este mai presus de lege".

El a spus că, dacă Israelul nu este de acord cu CPI, "este liber, în ciuda obiecţiilor sale privind jurisdicţia, să ridice o contestaţie în faţa judecătorilor curţii şi asta este ceea ce îi sfătuiesc să facă."

Israelul şi Statele Unite nu sunt ţări membre ale CPI. Însă CPI pretinde că are jurisdicţie asupra Gaza, Ierusalimului de Est şi Cisiordaniei după ce liderii palestinieni au acceptat în mod oficial să fie legaţi de principiile fondatoare ale curţii în 2015.

Anunţul CPI de luni este separat de cazul care este audiat în prezent de Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) în legătură cu o acuzaţie din partea Africii de Sud potrivit căreia Israelul a comis genocid în războiul său împotriva Hamas în urma atacurilor din 7 octombrie.

În timp ce CIJ examinează cazuri care implică ţări şi naţiuni, CPI este o instanţă penală, care instrumentează cazuri împotriva unor persoane pentru crime de război sau crime împotriva umanităţii.

Demersul de luni nu este primul când CPI acţionează în legătură cu Israelul. În martie 2021, biroul lui Khan a lansat o anchetă privind posibilele crime comise în teritoriile palestiniene începând cu iunie 2014 în Gaza şi Cisiordania.

Situată la Haga, în Olanda, şi creată printr-un tratat numit Statutul de la Roma, adus pentru prima dată în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite, CPI funcţionează independent. Majoritatea ţărilor - 124 - sunt părţi la tratat, dar există şi excepţii notabile, printre care Israel, SUA şi Rusia.

Aceasta înseamnă că, dacă instanţa acceptă cererea lui Khan şi emite mandate de arestare pentru cei cinci bărbaţi, orice ţară membră va trebui să îi aresteze şi să îi extrădeze la Haga.

În conformitate cu regulile curţii, toţi semnatarii Statutului de la Roma au obligaţia de a coopera pe deplin cu deciziile acesteia. Acest lucru ar face extrem de dificil pentru Netanyahu şi Gallant să călătorească la nivel internaţional, inclusiv în multe ţări care se numără printre cei mai apropiaţi aliaţi ai Israelului, inclusiv Germania şi Regatul Unit.

Sinwar, Haniyeh şi al-Masri au fost desemnaţi în mod oficial terorişti globali de către SUA, ceea ce înseamnă că se află sub interdicţii de călătorie, îngheţarea activelor şi sancţiuni. SUA, Regatul Unit, Japonia, Canada, precum şi Uniunea Europeană şi alte state au desemnat Hamas ca grup terorist şi au impus sancţiuni liderilor săi.