Islamiştii tunisieni acceptă să renunţe la putere pentru a evita un conflict civil
Formaţiunea Ennahda, varianta tunisiană a Fraţilor Musulmani egipteni, a acceptat să dizolve în noiembrie guvernul în care deţine majoritatea portofoliilor, pentru a crea un executiv din tehnocraţi independenţi. O va face pentru a "completa tranziţia", chiar dacă nu există riscul unui puci militar care să o alunge de la putere, notează, marţi, ziarul El Pais.
Tunisia a fost ţara care, în decembrie 2010, a declanşat aşa-numita "Primăvară Arabă" ce a pus capăt dictaturii preşedintelui Ben Ali. După 11 luni a organizat alegeri în care islamiştii din Ennahda au obţinut peste 40% din voturi şi au format guvernul, dar Adunarea Constituantă care a rezultat din urne nu a reuşit să redacteze noua Constituţie. Disputele dintre islamişti şi laici privind rolul religiei au dus la un blocaj. Însă ceea ce a crispat şi mai mult atmosfera a fost asasinarea de către islamiştii radicali a deputaţilor de stânga Chokri Belaid şi Mohamed Brahmi.
Asasinatele au dus la o uniune a forţelor laice într-un Front al Salvării Naţionale, determinat să alunge Ennahda de la guvernare. "Criza economică şi de securitate a unit partidele de opoziţie, pentru prima dată în istoria ţării", spune Alaya Allani, profesor la Universitatea Manuba din Tunis. "În faţa acestei noi configuraţii, Ennahda s-a văzut obligat să facă o alegere dificilă", a explicat el, făcând aluzie la decizia partidului de a ieşi de la guvernare. Puternicul sindicat Uniunea Generală a Muncitorilor Tunisieni (UGTT), Liga Tunisiană a Drepturilor Omului, Colegiul Avocaţilor şi patronatul UTICA au mediat între laici şi islamişti pentru a se aşeza la masa negocierilor, la sfârşitul săptămânii trecute.
Bunelor intenţii li s-a adăugat şi ameninţarea, adresată voalat de sindicat guvernului condus de Ennahda, de a convoca o grevă generală. "Tunisia se cufundă pe zi ce trece într-o criză", a declarat Hucine Abassi, secretar general al UGTT, la inaugurarea dialogului naţional. "Buna credinţă, autodisciplina şi toleranţa faţă de celălalt sunt condiţiile necesare pentru succesul dialogului naţional", a avertizat el. După pronunţarea acestor cuvinte la Palatul Congreselor din Tunis, Rachid Ghanuchi, liderul Ennahda, Beji Caid Essebsi, liderul partidului secularist Nidaa Tounes, liderul opoziţiei de stânga, Hama Hammami, şi reprezentanţii altor formaţiuni au încheiat un angajament pentru a depăşi criza.
Acordul prevede ca săptămâna viitoare să se unească toţi aceşti reprezentanţi pentru a desemna o personalitate independentă care, în termen de două săptămâni, să formeze un guvern de tehnocraţi, mulţi dintre ei economişti, ce vor prelua frâiele puterii până la organizarea de noi alegeri. Când va fi definitivată componenţa noului executiv, premierul islamist Ali Larayedh va dizolva actualul guvern şi va renunţa la funcţie.
Adunarea Constituantă va avea o triplă sarcină: să termine de redactat în termen de patru săptămâni noua Carta Magna; să elaboreze o nouă lege electorală; să înfiinţeze un comitet electoral independent care va stabili data alegerilor legislative, înainte de sfârşitul anului. Deşi are un calendar bine stabilit, dialogul naţional întâmpină unele obstacole. Primul este Congresul pentru Republică - partidul preşedintelui ţării, Moncef Marzuki, aliat al Ennahda -, care nu a semnat sâmbătă acordul. Există de asemenea divergenţe privind gradul de religiozitate al Constituţiei. Acordul a fost însă bine primit de Europa, începând cu Franţa, fosta putere colonială, care şi-a exprimat satisfacţia faţă de lansarea dialogului naţional.
