Iranul ameninţă cu un „atac de coşmar” asupra Israelului, iar ONU avertizează că programele nucleare ale Teheranului rămân necontrolate

Iranul şi-a continuat luni ameninţarea privitoare la un atac „de coşmar” asupra Israelului, după uciderea liderului Hamas Ismail Haniyeh la sfârşitul lunii iulie, în timp ce preocupările internaţionale rămân ridicate cu privire la programul de dezvoltare nucleară al Teheranului, care funcţionează necontrolat de mai bine de trei ani, potrivit Fox News.

Comandantul Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran, Hossein Salami, a declarat că „Israelul este zguduit zi şi noapte de coşmarul răspunsului inevitabil al Iranului”, a transmis Jerusalem Post, citând postul de ştiri saudit Al-Arabiya.

Comandantul ar fi afirmat că liderii israelieni sunt îngrijoraţi de ameninţarea ambiguă a ceea ce va fi un atac „dureros şi diferit” de „ceea ce vă aşteptaţi”.

În ciuda tonului ameninţător dat de Salami, Iranul lansează ameninţări similare de peste o lună la adresa statului evreu, după uciderea lui Haniyeh în timpul unei vizite la Teheran, la 31 iulie.

Iranul a dat vina în totalitate pe Israel pentru asasinat, în care a susţinut că a fost folosită o rachetă de precizie, deşi Ierusalimul nu a revendicat asasinatul.

Statele Unite, împreună cu alte naţiuni din Orientul Mijlociu, au avertizat Teheranul să nu atace Israelul, pe fondul temerilor că ar putea izbucni un război regional mai amplu, deşi persistă îngrijorarea că Iranul ar putea încerca să lanseze atacuri de retorsiune prin intermediul Hezbollah - organizaţia teroristă din Liban pe care o sprijină din timpul războiului rece.

Un membru al Comisiei pentru afaceri externe şi apărare din Knesset, Nissim Vaturi, s-a referit luni la aceste preocupări şi a declarat că el crede că este doar „o chestiune de zile” înainte ca războiul dintre Israel şi Hezbollah să izbucnească în Liban.

Vaturi a declarat că Israelul trebuie să adopte o abordare provocatoare şi să atace preventiv punctele militare ale Hezbollah din Liban printr-o serie de lovituri aeriene urmate de o invazie terestră - un scenariu despre care experţii au avertizat că va provoca un număr de victime care ar putea fi mai mare decât cele care au avut loc în timpul războiului de aproape un an din Gaza.

„Cred că este timpul să ne ocupăm de nord”, a spus el, potrivit The Times of Israel. „Răbdarea noastră a luat sfârşit.”

„Nu există altă cale”, a continuat el, adăugând că suburbia Dahiyeh din Beirut - un bastion important pentru Hezbollah în afara capitalei - «va arăta ca Gaza».

Iranul nu a precizat încă modul în care intenţionează să lanseze această lovitură de retorsiune mult aşteptată împotriva Israelului, deşi aprovizionarea cu rachete balistice a organizaţiei teroriste a ţinut experţii în securitate în alertă maximă.

Nu se crede că Iranul deţine în acest moment armament nuclear, însă un avertisment emis luni de organismul de supraveghere nucleară al Organizaţiei Naţiunilor Unite a atras din nou atenţia asupra faptului că programul nuclear al Teheranului a funcţionat necontrolat în ultimii trei ani şi jumătate.

„Au trecut mai mult de trei ani şi jumătate de când Iranul a încetat să îşi pună în aplicare angajamentele legate de domeniul nuclear în cadrul acordului JCPOA”, a declarat directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Rafael Mariano Grossi, în faţa consiliului de administraţie al agenţiei. „Prin urmare, au trecut, de asemenea, peste trei ani şi jumătate de când Agenţia a putut efectua accesul complementar în Iran.

„În consecinţă, Agenţia a pierdut continuitatea cunoştinţelor în ceea ce priveşte producţia şi inventarul de centrifuge, rotoare şi burdufuri, apă grea şi concentrat de minereu de uraniu”, a adăugat el.

Grossi a declarat că se ştie că Iranul şi-a mărit stocurile de metale de uraniu puternic îmbogăţit nu doar cu niveluri de puritate de 20 %, ci şi cu 60 % - ceea ce este foarte aproape de paşii necesari pentru a ajunge la uraniu de calitate militară, care este îmbogăţit cu o puritate de 90 %.

„Nu s-a înregistrat niciun progres în rezolvarea chestiunilor restante legate de garanţii”, a spus el, arătând spre afirmaţiile false ale Iranului potrivit cărora a declarat toate activităţile, materialele şi locaţiile nucleare. „Fac apel la Iran să pună în aplicare Declaraţia comună printr-un angajament serios faţă de propunerile concrete ale Agenţiei”.

Rossi a declarat că l-a invitat pe noul preşedinte iranian Masoud Pezeshkian să respecte acordurile încheiate în cadrul unei declaraţii comune din 4 martie 2023 şi l-a îndemnat pe preşedinte să se întâlnească cu el într-un „viitor nu prea îndepărtat”, astfel încât cei doi să poată „stabili un dialog constructiv care să conducă rapid la rezultate reale”.

Luni, Uniunea Europeană (UE) a acuzat în continuare Iranul că a furnizat rachete balistice cu rază scurtă de acţiune Rusiei pentru a sprijini eforturile sale de război împotriva Ucrainei, citând informaţii „credibile” furnizate de naţiuni aliate, a relatat Radio Europa Liberă.

Se pare că UE încă investighează informaţiile, dar purtătorul de cuvânt al UE, Peter Stano, a declarat că, în cazul în care se va descoperi că Iranul a furnizat arme de escaladare Moscovei, răspunsul va fi „rapid” şi va include „măsuri restrictive noi şi semnificative împotriva Iranului”.

Luni, Kremlinul nu a negat în mod direct trimiterea rachetelor, care sunt capabile să transporte focoase nucleare, chimice şi convenţionale.