Iohannis: România poate fi pilonul estic al UE. NATO trebuie consolidată în continuare

România trebuie să întărească şi să extindă Parteneriatul Strategic cu Statele Unite şi să-şi crească rolul în UE şi respectiv în NATO, aceştia fiind cei trei piloni fundamentali care "definesc comunitatea de valori din care facem parte şi care ne asigură securitatea şi prosperitatea, a subliniat luni şeful statului, în cadrul unei conferinţe de presă ţinute la Cotroceni, unde a avut o întrevedere cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

"În contextul internaţional de astăzi, complicat şi impredictibil, România trebuie să acţioneze pentru a menţine, în acelaşi timp, relevanţa strategică intrinsecă a acestor trei piloni, precum şi creşterea relevanţei României în cadrul lor. Anul trecut a fost un an excepţional pentru Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Întâlnirea foarte bună cu Preşedintele Trump, din iunie 2017, a avut ca rezultat relansarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic, aflat atunci la a 20-a aniversare, în toate dimensiunile sale. În acelaşi timp, întâlnirea cu Preşedintele Trump a reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României. De aceea, vom acţiona hotărât pentru punerea în practică a deciziilor luate cu prilejul vizitei.

Şi în acest an vom întări, în mod consecvent, cooperarea noastră în domeniul politic şi militar, inclusiv prin continuarea alocării a 2% din PIB pentru apărare, dar va trebui să progresăm şi în dezvoltarea schimburilor comerciale şi a investiţiilor reciproce, respectiv a celorlalte dimensiuni ale Parteneriatului", a declarat Iohannis.

Uniunea Europeană

Preşedintele Iohannis a mai subliniat în ţara noastră este un participant activ şi în procesul de consolidare a proiectului european şi şi-a exprimat convingerea că România poate fi „pilonul estic al Uniunii Europene”.

"Viziunea pe care o susţin este sinceră şi constructivă, favorabilă unei integrări mai profunde.

Ca stat cu o naţiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea să participăm alături de „nucleul dur” al Uniunii la consolidarea sa, mai ales alături de Germania şi Franţa, pentru a avea, în final, o Uniune puternică, mai aproape de cetăţenii europeni, capabilă să asigure securitatea şi prosperitatea acestora.

Pentru ca această consolidare a Uniunii să fie legitimă şi să reuşească, ea nu se poate face doar de către şi cu statele din vestul Uniunii. România poate fi „pilonul estic al Uniunii Europene” în acest scop.

Nu poate exista alternativă la această opţiune de alăturare la „nucleul dur”. Orice altă variantă – de „regionalizare” a dezbaterii sau de alt tip – este contrară pe fond aspiraţiilor, intereselor şi valorilor pe care, în mod constant, ţara noastră le are, le urmăreşte şi le proiectează.

Este, de aceea, nevoie de un concept al consolidării construcţiei europene, care să excludă nuclee de integrare rezervate doar unora sau cercuri concentrice exclusiviste, ori mai multe viteze, fără posibilitatea de a mai prinde din urmă viteza „superioară”.

Dimpotrivă, aceste nuclee de integrare trebuie să rămână deschise tuturor celor care vor şi pot să adere la ele, astfel încât experienţa negativă a amânării aderării la Schengen, de exemplu, să nu se mai repete", a susţinut Iohannis.

Potrivit şefului statului, de aceea, este importantă, ca test, deschiderea noii dimensiuni a apărării UE, inclusiv prin Cooperarea Structurată Permanentă, PESCO cum se numeşte, la care România a decis să participe încă de la început.

"Doresc să reamintesc, în exact acest context, obiectivul aderării României la Zona Euro, fără de care nu vom beneficia de toate oportunităţile statutului de membru al Uniunii. De aceea, vom continua implicarea activă în dezbaterea privind consolidarea Uniunii Economice şi Monetare. Aşa cum şi aderarea la Spaţiul Schengen continuă să fie pe agenda noastră, deoarece este esenţială pentru întărirea securităţii Uniunii", a declarat preşedintele.

De asemenea, şeful statului a reluat apelul pentru o cât mai bună pregătire, din timp, a tuturor aspectelor, logistice şi de fond, ale exercitării Preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene în 2019 şi a precizat că în vederea pregătirii acestei Preşedinţii va trebui să fie avută în vedere permanent în acest an crearea cadrului propice pentru un summit informal de succes al liderilor europeni la Sibiu, pe 9 mai 2019. La acest summit ar urma să se ia decizii importante privind agenda strategică şi viitorul Uniunii.

NATO

În ceea ce priveşte NATO, România va face tot ce îi stă în putinţă pentru ca această organizaţie de neînlocuit să rămână cea mai puternică şi eficientă Alianţă de apărare colectivă din istorie, a precizat Iohannis, opinând că NATO trebuie consolidată în continuare şi, pentru asta, procesul de adaptare a NATO trebuie dus mai departe.

În actualul context complex de securitate, Summitul Aliat din iulie va trebui să găsească răspunsuri pentru a întări pe mai departe apărarea colectivă şi descurajarea faţă de riscurile, ameninţările şi provocările dinspre Est, dar şi să răspundă adecvat celor din Sud.

În acest scop, NATO trebuie să fie unită, puternică şi mai coezivă în implementarea deciziilor sale.

Coerenţa Alianţei în întregul său este importantă pentru NATO şi pentru România, deoarece creează un NATO în ansamblu mai eficient şi asigura un Flanc Estic mai bine apărat, inclusiv printr-o prezenţă înaintată unitară, bazată pe o abordare coerentă de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

În plus, Summitul va trebui să adopte măsuri pentru ca NATO să proiecteze mai bine stabilitate în vecinătate, atât în Est, cât şi în Sud, prin sprijin acordat statelor partenere, pentru a fi mai reziliente în faţa diverselor ameninţări.

De aceea, România susţine – cum a făcut-o şi la Reuniunea la nivel înalt din mai 2017 – creşterea rolului Alianţei în combaterea terorismului, inclusiv prin întărirea capacităţii partenerilor din sud de a face faţă acestui fenomen.

În acelaşi timp, pe agendă trebuie să se afle, din motive evidente, şi relaţia cu Rusia, dar şi întărirea parteneriatului NATO - Uniunea Europeană, pe care îl susţinem puternic, pentru că el eficientizează acţiunea celor două organizaţii în domenii cheie şi facilitează sinergia şi complementaritatea acţiunii lor", a declarat preşedintele.

Discursul integral al preşedintelui poate fi citit aici