Iohannis: NATO va acţiona fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv a României

Klaus Iohannis şi Kamala Harris (presidency.ro)
Andrei Popescu
11.03.2022
Klaus Iohannis şi Kamala Harris (presidency.ro)
Andrei Popescu
11.03.2022

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, în cadrul unei declaraţii comune de presă cu vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, aflată în vizită la Bucureşti în contextul războiului lansat de Rusia în Ucraina, că NATO va acţiona fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv a României.

“Doamna Vicepreşedinte a reconfirmat, în cadrul discuţiilor noastre de astăzi, angajamentul deplin al Statelor Unite ale Americii pentru Articolul 5 – privind apărarea colectivă – al Tratatului de la Washington al NATO. Acest articol cuprinde esenţa şi spiritul NATO şi garantează că orice încercare de a afecta securitatea unui stat NATO va primi răspunsul ferm, prompt, decisiv al întregii Alianţe. O spun cu foarte mare responsabilitate – NATO va acţiona fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv, evident, a României”, a precizat preşedintele României.

Totodată, Iohannis a transmis că atacarea unui membru NATO este un scenariu pe care toţi membrii Alianţei doresc să îl evite, adăugând că, în acelaşi timp, “nu vom ceda niciun milimetru în ceea ce priveşte respectarea angajamentelor care ne leagă”.

În continuare, redăm textul integral al declaraţiei şefului statului:

Bună ziua! Mă bucur să am ocazia să primesc astăzi, la Bucureşti, pe Vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, Excelenţa Sa doamna Kamala Harris.

Dear Madame Vice-President, welcome to România!

Îi mulţumesc doamnei Vicepreşedinte pentru prezenţa sa în România, în aceste momente de cumpănă pentru comunitatea democratică şi pentru securitatea euroatlantică. Vizita dumneavoastră, doamnă Vicepreşedinte, reflectă, o dată în plus, profunzimea şi soliditatea Parteneriatului Strategic bilateral şi angajamentul ferm al Statelor Unite pentru securitatea României şi a Aliaţilor de pe Flancul Estic.

I-am transmis doamnei Vicepreşedinte aprecierea României pentru eforturile şi leadership-ul Statelor Unite, ale Preşedintelui Biden, ale domniei sale şi ale întregii Administraţii de la Washington, în acest context foarte complicat.

Dialogul continuu şi coordonarea strânsă ale Statelor Unite cu România şi cu toţi aliaţii şi partenerii au avut o contribuţie esenţială la conturarea răspunsului unitar şi puternic al comunităţii internaţionale la acţiunile Rusiei.

Am coagulat, împreună, un răspuns ferm şi prompt, atât în planul asistenţei pe multiple paliere pentru Ucraina şi pentru persoanele afectate de conflict, cât şi în ceea ce priveşte sancţiunile aplicate Rusiei şi măsurile de adaptare a posturii Aliate în ansamblul său, mai ales pe Flancul Estic.

Doamna Vicepreşedinte a reconfirmat, în cadrul discuţiilor noastre de astăzi, angajamentul deplin al Statelor Unite ale Americii pentru Articolul 5 – privind apărarea colectivă – al Tratatului de la Washington al NATO. Acest articol cuprinde esenţa şi spiritul NATO şi garantează că orice încercare de a afecta securitatea unui stat NATO va primi răspunsul ferm, prompt, decisiv al întregii Alianţe.

O spun cu foarte mare responsabilitate – NATO va acţiona fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv, evident, a României. Este un scenariu pe care cu toţii dorim sa îl evităm. Dar noi, ca Aliaţi – o spun alături de cel mai important Partener Strategic al nostru – nu vom ceda niciun milimetru în ceea ce priveşte respectarea angajamentelor care ne leagă.

Am mulţumit pentru aceste garanţii de securitate de nezdruncinat, aşa cum societatea românească nu a mai beneficiat până acum în istoria noastră şi datorită cărora fiecare cetăţean al României poate să fie liniştit, fără grijă pentru siguranţa să şi a familiei sale.

Am mulţumit, de asemenea, pentru consolidarea prezenţei militare a Statelor Unite în România. Am discutat, în acelaşi timp, despre necesitatea, în acest context tensionat, a creşterii în continuare a prezenţei militare americane şi aliate în România, pe termen lung, ca măsură suplimentară de asigurare a securităţii ţării noastre, dar şi a întregii regiuni.

Am transmis că, la rândul său, România înţelege că securitatea începe acasă, iar, în acest sens, am luat recent iniţiativa creşterii cheltuielilor de apărare de la 2%, cât este acum, la 2,5% – fapt deosebit de apreciat de partea americană.

Am evaluat, împreună cu doamna Vicepreşedinte, implicaţiile pe termen lung ale agresiunii care are loc în Ucraina şi ale prezenţei militare ruse în Bielorusia asupra securităţii europene şi euroatlantice, inclusiv asupra posturii NATO. Am stabilit să cooperăm pentru a continua consolidarea măsurilor de apărare şi descurajare, pe Flancul Estic, cu accent pe partea sa sudică, în regiunea Mării Negre. Am subliniat că, în acest context, este necesară operaţionalizarea cât mai rapidă a Grupului de Luptă al NATO pe teritoriul României.

În ansamblu, evaluarea strategică a României este că devine necesară regândirea fundamentală a conceptului, a structurii şi a elementelor constitutive ale posturii NATO pe Flancul Estic, având în vedere că circumstanţele actuale sunt substanţial diferite faţă de momentul în care a fost proiectată actuala abordare de pe Flancul Estic.

Avem nevoie de o Prezenţă Înaintată unitară şi coerentă cât mai curând posibil.

Am discutat astăzi şi despre coordonarea noastră în vederea răspunsului comun la aceste provocări fără precedent, îndeosebi în plan umanitar. România şi Statele Unite, alături de alte ţări aliate şi partenere, au acordat ajutor pe multiple paliere Ucrainei şi poporului său, care rezistă cu eroism, curaj şi hotărâre.

După cum cunoaşteţi, am decis operaţionalizarea la Suceava a facilităţii logistice umanitare, un aşa-numit hub, care, inclusiv cu sprijinul Uniunii Europene, are rolul de a colecta şi transporta donaţiile internaţionale în domeniul ajutorului umanitar pentru cetăţenii ucraineni. Am invitat şi Statele Unite să sprijine activitatea acestui centru.

Am discutat, totodată, şi despre sprijinul atât de necesar pe care trebuie să îl acordăm Republicii Moldova. Situaţia în care se află ţara vecină este unică, din punctul de vedere al numărului foarte mare de refugiaţi raportat la cel al populaţiei. Această presiune se suprapune pe dificultăţile de ordin economic sau energetic cărora Republica Moldova este nevoită să le facă faţă.

Am analizat împreună cu doamna Vicepreşedinte şi perspectivele securităţii energetice. Am fost de acord ca această criză poate reprezenta o oportunitate istorică de a trece la o adevărată independenţă energetică europeană faţă de gazul rusesc, prin investiţii în sursele regenerabile, în sectorul nuclear civil, prin diversificarea surselor, importuri de gaze naturale lichefiate şi, evident, prin interconectare crescută.

După cum probabil vă amintiţi, am lansat în marja reuniunii Summitului COP 26 de la Glasgow proiectul comun România-SUA de includere a Reactoarelor Mici Modulare în sistemul naţional din România. Am convenit să continuăm şi să intensificăm cooperarea noastră pe acest palier strategic.

Nu în ultimul rând, un aspect fundamental pentru succesul eforturilor noastre vizând asigurarea securităţii comune este menţinerea şi consolidarea relaţiei transatlantice, prin asigurarea unităţii şi a coordonării Uniunii Europene, Statelor Unite, NATO şi G7.

România şi-a adus propria contribuţie în acest sens prin promovarea Formatului Bucureşti 9, care a fost foarte eficient şi în contextul actual.

Anul acesta aniversăm 25 de ani de la lansarea Parteneriatului nostru Strategic, care s-a dezvoltat continuu în ultimii ani şi se află în prezent, clar, la cel mai înalt nivel din istoria sa.

Pe lângă cooperarea consolidată în domeniul apărării şi securităţii şi al iniţiativelor ambiţioase

în sectorul energiei, am discutat cu doamna Vicepreşedinte să continuăm aprofundarea tuturor dimensiunilor Parteneriatului Strategic, de la cea economică – inclusiv prin dezvoltarea proiectelor strategice prioritare regionale de interconectare de interes pentru România, până la consolidarea cooperării ştiinţifice şi, sigur, a relaţiilor interumane.

Am discutat, de asemenea, chestiunea Visa Waiver pentru România şi sperăm să avem rezultate şi pe această linie.

Încă o dată, îmi exprim satisfacţia pentru realizarea vizitei în România a doamnei Vicepreşedinte Harris. Sunt sigur că discuţiile de substanţă pe care le-am avut vor fi urmate de măsuri concrete şi decizii adecvate, decizii adecvate contextului fără precedent pe care îl traversăm în această perioadă.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor