Întrevederea ministerială de la Varşovia i-a adus Rusiei o serie de surprize neplăcute, dar şi momente pozitive (Kommersant)

Întrevederea dintre miniştrii de externe ai Germaniei, Rusiei şi Poloniei, desfăşurată la sfârşitul săptămânii trecute la Varşovia, i-a adus delegaţiei ruse o serie de surprize neplăcute. Întâi, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a fost nevoit să răspundă la întrebări incomode despre livrările de sisteme antirachetă S-300 în Siria, apoi la criticile privind situaţia organizaţiilor non-guvernamentale din Rusia. De altfel, în timpul întrevederii au existat şi câteva momente pozitive pentru Rusia, relatează luni cotidianul Kommersant.

Întrevederea informală a 'troicii' ministeriale a fost deja a treia ca număr. Formatul ei presupune că miniştrii de externe pot aborda orice problemă pe care o consideră importantă. Moscova găseşte valoroase aceste întrevederi deoarece îi oferă posibilitatea de a discuta probleme de cooperare regională şi privind relaţiile cu Uniunea Europeană (UE). De data aceasta, însă, interlocutorii lui Lavrov au fost preocupaţi mult mai mult de situaţia dintr-o altă regiune: Orientul Mijlociu (OM).

În ajunul întrevederii, mass-media americane şi israeliene anunţau că Siria a reluat plăţile către Rusia pentru livrarea a şase sisteme antiaeriene S-300 şi a 144 de rachete în valoare de 900 de milioane de dolari. Rachetele ar putea ajunge în Siria chiar în aceasta vară. O serie de ţări occidentale au atenţionat imediat Moscova în legătură cu afacerea cu Damascul, iar secretarul de stat american John Kerry a declarat că 'livrările de arme către regimul sirian ameninţă să destabilizeze şi mai mult regiunea'.

Drept rezultat, această problemă a devenit prioritară în timpul întrevederii de la Varşovia. La finalul ei, ministrul de externe al Germaniei, Guido Westerwelle, a declarat că 'livrările de arme spre Siria trebuie sistate', deoarece doar astfel 'reglementarea politică va avea şanse'. Acest mesaj a fost susţinut şi de ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski.

În replică, Lavrov a explicat că Rusia nu intenţionează să semneze cu Siria noi contracte, ci doar îşi onorează contractele vechi, privind livrarea de sisteme antirachetă ce nu sunt interzise de normele internaţionale. 'Acestea sunt arme defensive, menite să-i ofere Siriei posibilitatea de a se apăra de atacuri de pe calea aerului, ceea ce, după cum constatăm, nu este un scenariu de domeniul fantasticului', a explicat Lavrov, amintind de recentele atacuri israeliene asupra teritoriului sirian.

În timpul întrevederii cu uşile închise, Lavrov le-a precizat omologilor săi că este vorba despre contractul încheiat între Damasc şi Moscova încă în 2010, informează o sursă de informaţie a cotidianului Kommersant prezentă la întrevedere. O parte din tehnica contractată a fost deja trimisă în Siria, iar o parte urmează să fie livrată.

Potrivit sursei de informaţie a Kommersant, reprezentanţii Ministerului de Externe al Germaniei au explicat de ce aceste planuri îngrijorează atât de mult Occidentul: în condiţiile în care autorităţile siriene deţin sisteme antirachetă moderne, este cu mult mai dificil să înfiinţezi deasupra acestei ţări o zonă interzisă zborurilor, cum a fost în Libia. Totodată, diplomaţii germani şi polonezi au asigurat Moscova că nu intenţionează să înfiinţeze o astfel de zonă.

Apelul de a înfiinţa deasupra Siriei o zonă interzisă zborurilor a fost adresat Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de către opozanţii sirieni, ideea fiind susţinută de Turcia şi Israel. Autorităţile israeliene mai speră încă să convingă Moscova să renunţe la contractul cu Siria: acest subiect va fi unul cheie în timpul negocierilor dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul israelian Benjamin Netanyahu, care, potrivit Kommersant, se va desfăşura la 14 mai, la Soci.

Un alt subiect neplăcut pentru delegaţia rusă a fost, în timpul întrevederii din Varşovia, cel privind controalele la sediile organizaţiilor non-guvernamentale din Rusia şi includerea unora dintre ele pe lista 'agenţilor străini'. Critici extrem de acide au fost formulate de ministrul german Guido Westerwelle. Controalele la sediile a două fonduri germane care activează în Rusia au stârnit o reacţie vehementă din partea autorităţilor germane, care au ameninţat Moscova cu deteriorarea relaţiilor bilaterale. De altfel, Lavrov a preferat să eludeze acest subiect, declarând că Vladimir Putin i-a explicat deja totul cancelarului federal Angela Merkel, în timpul întrevederii lor din aprilie.

La Varşovia au existat şi momente pozitive pentru Moscova, continuă ziarul rus. Astfel, Lavrov a dezvăluit în premieră planurile Rusiei şi NATO privind cooperarea în vederea casării muniţiilor învechite. Potrivit şefului diplomaţiei ruse, 'în condiţiile în care Rusia a refuzat să distrugă muniţiile prin metoda aruncării în aer', ea ar fi interesată în 'utilizarea de tehnologii moderne pe care le deţin partenerii săi'.

În afară de aceasta, Lavrov a evaluat în mod pozitiv perspectivele dialogului dintre Rusia şi UE în ceea ce priveşte înlesnirea regimului de vize. Întrebat dacă înţelegerile în acest domeniu ar putea lua forma unor acorduri în timpul summitului Rusia-UE programat pentru iunie la Ekaterinburg, Lavrov a răspuns că 'această problemă se află în mâinile negociatorilor din partea Comisiei Europene, care împreună cu experţii ruşi se pun de acord pe marginea formulărilor concrete'. 'Dacă ei vor lucra repede, imediat ce proiectul va fi pus de acord şi va trece de procedurile necesare din interiorul Rusiei şi UE, Moscova este pregătită să-l semneze', a dat asigurări şeful diplomaţiei ruse.

Totuşi, Lavrov a ezitat să avanseze termene concrete. Între timp, potrivit unei surse de informaţie a Kommersant, probabilitatea semnării acordului privind liberalizarea regimului de vize în timpul summitului din iunie 'este destul de ridicată'.