Intenţionează Finlanda să renunţe la 'finlandizare'? (presă)

În timp ce continua agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei şi reluarea politicii sale belicoase în multe alte locuri îi determină pe analişti să facă paralele cu războiul rece, 'finlandizarea', un vechi termin al acelei epoci capătă o nouă dimensiune, notează publicaţia internaţională Foreign Policy, citată miercuri de Inopressa.ru.

'Finlandizarea' descria statutul Finlandei în calitate de ţară neutră şi stat-tampon în timpul războiul rece. Pentru Occident aceasta însemna să nu invite Finlanda în NATO, pentru Uniunea Sovietică - să nu intervină în Finlanda şi să nu-şi impună în niciun fel controlul asupra ei, iar pentru finlandezi înşişi - să nu iasă în prim plan şi să accepte influenţa în mare parte sovietică asupra administrării lor interne şi politicii lor externe, precum şi să nu iniţieze încercări făţişe de a se integra în blocul politic occidental.

În ultimul an, conceptul de 'finlandizare' a renăscut în calitate de potenţial model de compromis, în contextul crizei ucrainene din ce în ce mai adânci, lucru remarcat, de asemenea, de personalităţii influente precum Henry Kissinger, Zbigniew Brzezinski sau David Ignatius, precizează Foreign Policy.

Cu toate acestea, 'termenul de garanţie' al 'finlandizării' ar putea expira, iar una dintre cauzele acestui lucru rezidă chiar în Finlanda. Speriaţi de recentele acţiuni agresive ale preşedintelui rus Vladimir Putin, finlandezii fac paşi de testare în direcţia majorării bugetului lor militar şi a unei posibile cereri de aderare la NATO, încercând şi prin alte mijloace să se apropie mai mult de o cooperare deschisă cu Occidentul.

Aceasta este atitudinea Finlandei, care ar putea contribui la înţelegerea faptului că aplicarea de către Putin a tacticii războiului rece îi face pe finlandezi să evite revenirea la terminologia acelei epoci aplicate tocmai la Finlanda şi de ce Kievul nu pare să dorească o nouă 'finlandizare', conchide publicaţia internaţională citată de Inopressa.ru.