Întâlnirea Biden-Putin. Zgomot mult, rezultate zero
Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden au convenit miercuri să organizeze discuţii privind controlul armelor şi securitatea cibernetică, înregistrând câştiguri mici şi diferenţe mari la un prim summit pe care amândoi l-au descris ca fiind pragmatic şi nu prietenos.
Discuţiile de la vila La Grange, pe malul lacului, la Geneva, au durat trei ore - mai puţin decât au preconizat consilierii lui Biden -, dar preşedintele SUA a afirmat că au fost intense şi detaliate şi că „nu era nevoie să petrecem mai mult timp vorbind”.
Putin, în vârstă de 68 de ani, l-a numit pe Biden, în vârstă de 78 de ani, un partener constructiv, cu experienţă, şi a spus că cei doi vorbesc „aceeaşi limbă”, dar a adăugat că nu a existat nici o prietenie, ci mai degrabă un dialog pragmatic cu privire la interesele celor două ţări.
Biden a declarat că i-a transmis lui Putin: „Avem nevoie de câteva reguli de bază ale căii, pe care să le putem respecta cu toţii”, adăugând: „Am făcut ce am venit să fac”.
Programarea unor conferinţe de presă separate presupune că la summitul de azi nu a existat nimic din jovialitatea care a însoţit întâlnirea din 2018, de la Helsinki, dintre Putin şi predecesorul lui Biden, Donald Trump, unde Putin i-a oferit lui Trump o minge de fotbal. Nu a existat nici o masă comună.
Într-o declaraţie comună emisă după conferinţele de presă, cele două părţi au transmis că întâlnirea a arătat că sunt capabile să facă progrese în ceea ce priveşte obiectivele comune chiar şi în perioadele de tensiune.
Putin, care a fost primul care a informat reporterii, a declarat că întâlnirea a fost constructivă, fără ostilitate şi a arătat dorinţa liderilor de a se înţelege.
El a afirmat că este „greu de spus” dacă relaţiile cu Statele Unite se vor îmbunătăţi, dar că există „o speranţă” în ceea ce priveşte încrederea reciprocă. Nu au fost făcute invitaţii la Washington sau Moscova.
Biden, vorbind la scurt timp după aceea, a spus că „nu există substitut pentru dialogul faţă în faţă” şi că i-a spus lui Putin că agenda sa „nu este împotriva Rusiei”, ci „pentru poporul american”.
Biden a subliniat şi el caracterul pragmatic al discuţiilor: „Nu este vorba despre încredere, ci despre interes personal şi urmărirea interesului propriu”, adăugând că există „o perspectivă autentică” de îmbunătăţire a relaţiilor.
Atacurile cibernetice
Una dintre temele generatoare de tensiune între cele două state sunt atacurile cibernetice pe care le execută actori ai Rusiei.
Biden a afirmat că au petrecut mult timp discutând despre controlul armelor şi atacurile cibernetice, şi că i-a spus lui Putin că „infrastructura critică ar trebui să nu fie atacată”, prezentându-i totodată o listă cu 16 sectoare strategice.
Biden a mai declarat că i se pare că Vladimir Putin este cu adevărat îngrijorat de faptul că este „înconjurat” şi că Washingtonul doreşte „să-l doboare”.
Poate cea mai dură remarcă a lui Biden a fost că dacă survine moartea opozantului rus Alexei Navalnîi, care şi-a revenit dintr-o grevă a foamei începută pentru a protesta împotriva condiţiilor de detenţie, consecinţele vor fi „devastatoare pentru Rusia”.
Cei doi au precizat că Moscova şi Washingtonul împărtăşesc o responsabilitate pentru stabilitatea nucleară şi vor purta discuţii cu privire la posibilele modificări ale tratatului lor recent la limitarea armelor NEW START.
Putin a arătat un mic apetit pentru compromisuri cu privire la o serie de alte probleme, respingând îngrijorările Washingtonului cu privire la Navalnîi, la prezenţa militară amplificată a Rusiei în apropierea frontierei de est a Ucrainei şi cu privire la sugestiile SUA conform cărora ruşi neidentificaţi în serviciul Kremlinului ar fi responsabili pentru o serie de atacuri cibernetice în Statele Unite.
Putin a mai afirmat că Navalnîi a ignorat legea şi a ştiut ce se va întâmpla dacă se va întoarce în Rusia din Germania, unde a primit tratament după încercarea de asasinare care a avut loc în august în Rusia.
Totodată, Putin a mai acuzat Kievul de încălcarea condiţiilor unui acord de încetare a focului cu rebelii pro-ruşi din estul Ucrainei.
Liderul de la Kremlin a declarat că Rusia a fost ţinta a numeroase atacuri cibernetice originare din Statele Unite.
Biden a menţionat că a ridicat probleme legate de drepturile omului, deoarece se află în „ADN-ul” ţării sale să facă acest lucru şi a ridicat problema cetăţenilor americani închişi în Rusia.
Putin consideră că ar putea fi făcute unele compromisuri, deşi nu a dat nicio indicaţie despre vreun acord de schimb de prizonieri.
Întrebat despre represiunea asupra opoziţiei politice din Rusia, Putin a spus că nu doreşte revolte în Rusia sau o mişcare asemănătoare cu mişcarea Black Lives Matter din SUA. Biden a numit comparaţia „ridicolă”.