Inima industriei auto din SUA bate pentru Obama

În urmă cu patru ani, Lordstown s-a aflat pe marginea prăpastiei. Această mică localitate din Ohio depinde de un complex al constructorului auto General Motors, care la sfârşitul anului 2008 părea condamnat să dispară. Cele două unităţi aveau 4.500 de angajaţi, din localitate şi împrejurimi. Barack Obama a fost cel care a autorizat salvarea complexului, cu 50 de miliarde de dolari, în timp ce Mitt Romney spunea că era mai bine să fie lăsat să atingă fundul şi să pornească de la zero. Rezultatul: în Ohio, preşedintele conduce cu 10 puncte în sondaje înaintea rivalului său republican, în condiţiile în care acest stat este esenţial în cursa pentru Casa Albă, notează marţi ziarul El Pais.

Prima linie de montaj a fost deschisă la Lordstown, în 1966, care a devenit un bastion al sindicalismului. În anii 70, disputele dintre General Motors şi sindicate au fost crâncene şi grevele frecvente. Mii de modele fabricate aici au ieşit cu defecte. Ziarele americane au vorbit atunci de 'sindromul Lordstown', referitor la beligeranţa extremă a sindicatelor, alimentată de sărăcie şi de condiţiile de muncă. Azi acest sindrom a dispărut: în 2007 şi 2011 muncitorii au acceptat o serie de reduceri a beneficiilor, în schimbul garanţiei că vor avea un loc de muncă, şi vorbesc cu mândrie de noul model pe care îl fabrică, Chevrolet Cruze.

Unul din opt muncitori din Ohio depinde de industria automobilului. Acum patru ani, unul din opt salariaţi a simţit că le fuge pământul de sub picioare. 'Au fost cele mai grele vremuri din viaţa noastră', asigură David Green, care conduce sindicatul local. 'Şi nu este vorba doar de noi. De aceste complex depind 350 de fabrici care vând componente ale autoturismului, alături de magazinele de specialitate. Romney ar fi vrut să se prăbuşească regiuni întregi', a precizat el. În alegerile trecute, aceşti salariaţi vedeau cum vânzările scad şi compania se sufocă. Întregul ţinut unde se află Lordstown a votat pentru Obama, la fel ca întregul stat Ohio şi Middle Est. Spectrul dispariţiei plana asupra ţinutului.

S-a semnat apoi înţelegerea între George Bush şi Obama privind ajutorul guvernamental şi naţionalizarea temporară. Iar Romney, care atunci pierduse alegerile primare, a scris un articol pentru ziarul The New York Times în care cerea ca industria constructoare de maşini să fie lăsată să se prăbuşească, conform teoriei distrugerii creative a pieţei libere. Acest articol l-ar putea costa într-adevăr pe Romney preşedinţia. Această distrugere pe care o cerea are multe nume şi prenume în spate. Armando Labra, în vârstă de 45 de ani, are cinci copii şi a început să lucreze la General Motors în 1990. 'În acel moment, am crezut că vom pierde casa, că ne vom muta la ţară şi vom trăi din salariul soţiei care este învăţătoare', povesteşte el. 'Obama a avut curajul să salveze industria. Mulţi republicani vorbesc de valorile familiei, dar ceea ce a vrut Romney a fost distrugerea multor familii', conchide el.

Labra, ca majoritatea muncitorilor din Lordstown, a fost trimis în şomaj temporar în 2009. General Motors şi-a închis fabricile şi a intrat în suspendare de plată timp de o lună. Labra şi-a pierdut atunci toate economiile, cei 40.000 de dolari în acţiuni au rămas literă moartă. După salvarea financiară, Lorsdtown şi-a redeschis porţile. În septembrie 2010 a început să producă modelul Cruze, care a devenit în câteva luni lider al pieţei americane. În curând au început să lucreze în ture, iar în prezent se munceşte 24 de ore din 24. Este un adevărat miracol, după acele vremuri grele, şi o veste bună pentru Obama.